Bulgaria termină Coridorul Vertical de Gaze în 2026. Gazoductul va dubla capacitatea de import a României

Secțiunea Bulgariei din Coridorului Vertical de Gaze avansează „conform planului” şi urmează să fie finalizată până la sfârşitul anului 2026, a transmis marți ministrul bulgar al Energiei, Zhecho Stankov, citat de Novinite. El a subliniat că proiectul este esenţial pentru menţinerea Bulgariei ca hub energetic în Europa de Sud-Est.

Nouă rută energetică pentru Europa de Sud-Est

Proiectul va conecta Bulgaria, Grecia, România, Moldova, Ucraina, Ungaria și Slovacia într-o rețea energetică regională, menită să ofere fiecărei țări acces la rute alternative de transport al gazelor. Potrivit raportului publicat în iunie de organizația Alternative Analyses, gazoductul „are potențialul tehnic de a furniza gaze non-rusești către Ucraina, Moldova și România”, direcție considerată prioritară în contextul actualelor riscuri energetice.

Raportul atrage atenția și asupra unor blocaje precum costurile de tranzit ridicate, reglementările neuniforme și investițiile încă insuficiente, ce pot încetini operaționalizarea întregii rute.

Capacitate dublată spre România

Stankov a vizitat șantierul Lotului 3 împreună cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen și a explicat că, odată finalizat, coridorul va dubla capacitatea punctului de ieșire spre România de la 5 la 10 miliarde metri cubi anual, contribuind la „flexibilitatea și fiabilitatea distribuției gazelor în regiune”.

Noul coridor va facilita accesul la gazele lichefiate din SUA, din regiunea Caspică și din alte surse internaționale, „asigurând securitatea energetică pentru întreaga regiune”, a precizat Vladimir Malinov, directorul companiei naționale de transport și stocare a gazelor naturale din Bulgaria, Bulgartransgaz. El a subliniat că această infrastructură este esențială într-un moment în care Europa „se îndepărtează de dependența de gazul rusesc”.

Intrarea în coridor se face prin Grecia

În Grecia, proiectul este privit ca o oportunitate pentru ca țara să devină o poartă energetică: coridorul pornește de la terminalele de gaze naturale lichefiate din Grecia și continuă prin Bulgaria, România și Ungaria până în Slovacia, Moldova și Ucraina.

Totuşi, există obstacole: în România şi Moldova tarifele de tranzit şi costurile mari pun piedici, iar în Ucraina, deşi ruta este considerată importantă, „costurile ridicate de transport au făcut ca aceasta să rămână neutilizată până acum”, notează analiști din presa economică a Republicii Moldova.