Când vor încasa românii banii din Pilonul 2 în baza noii legii de plată? Perspectiva noului președinte al APAPR despre viitorul sistemului de pensii private

Cristian Pascu, ales președintele APAPR acum patru luni pentru un mandat de trei ani, a detaliat în interviul acordat reporterului Mediafax ultimele evoluții, dar și planurile Consiliului director pentru dezvoltarea sistemului de pensii private.

• Pilonul 2, respectiv pensiile obligatorii administrate privat, a ajuns, în 18 ani de la înființare, la aproximativ 8,5 de milioane de participanți, dintre care aproximativ 4,6 milioane activi, cu  contribuții.
• Sumele cu care românii au contribuit în februarie la pensia lor obligatorie administrată privat, adică la Pilonul 2 de pensii – au sărit de 2 miliarde de lei pentru prima dată într-o lună obișnuită, în care nu sunt primite tradițional bonusuri, prime sau cadouri de sărbători. Este vorba de contribuțiile virate în aprilie, aferente veniturilor realizate în luna februarie 2026, au ajuns la 2,01 miliarde de lei, Acestea de apropie de recordul istoric al sistemului, înregistrat în ultima lună a anului trecut, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
• De la 1 ianuarie 2024, cota contribuției la Pilonul 2 a crescut la 4,75% față de 3,75% din venitul brut al contribuabilului, iar restul din cota CAS intră la pensia publică (Pilonul I). Cota pentru Pilonul II este încă sub nivelul stabilit inițial de legiuitor, în contextul reformei sistemului public de pensii din 2008.
• Un contribuabil la Pilonul II poate să beneficieze de suma acumulată în contul personal de pensie privată în trei situații: atunci când obține decizia de pensionare pentru limita de vârstă din sistemul public de pensii; atunci când obține decizia de pensionare pentru invaliditate (indiferent de grad); în cazul decesului participantului la fond, suma poate fi revendicată de moștenitorii legali sau testamentari, după caz.
• În prezent, până la intrarea în vigoare a Legii privind plata pensiilor private, declarată constituțională, normele prevăd două opțiuni pentru încasarea banilor: se poate opta fie între o plată unică, integrală, pe loc, a sumei acumulate, fie pentru plăti lunare egale, eșalonate, pe durata a cel mult 5 ani (cel mult 60 de plăți lunare).
• Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 5 ianuarie 2026, după ce a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, care a armonizat-o cu decizia Curții Constituționale a României. Termenul de intrare în vigoare a legii este de un an, adică începând din 5 ianuarie 2027, iar între timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează la finalizarea legislației secundare.
• Potrivit noii legi, la cerere, contribuabili vor putea primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.
• Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.
• Pensia se poate încasa și sub forma nei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.
• Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari – așa numită pensie minimă garantată = este de 1.281 lei, astfel că plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.

„Pilonul 2 este absolut necesar, dar acolo trebuie să crească contribuția”

Reporter: Felicitări pentru alegerea în funcție, în primul rând, acum coordonați o asociație care este esențială în arhitectura Pilonului 2 și a Pilonului 3 și, în general, a fondurilor de pensii.

Cristian Pascu: Așa este, APAPR este esențială pentru buna funcționare și în implementarea unor mecanismele corecte și în beneficiul participanții la Pilonul 2. Dar nu numai, pentru că avem și Pilonul 3 și sper și Pilonul 4 să reușim să-l punem pe picioare, pentru că sunt importante. Pilonul 3 este, din punctul meu de vedere, cel care va trebui să fie promovat intens, pentru că, la cum arată evoluția demografică, Pilonul 2 este absolut necesar, dar acolo trebuie să crească contribuția, iar Pilonul 3 și Pilonul 4 sunt cele unde se va face diferența. Adică acolo unii trebuie să conștientizeze că, dacă nu încep să contribuie cât mai des, cât mai curând și cât mai mult, o să fie o problemă cu pensia de la stat. Doar așa, ca și idee, dacă acum avem o rată de înlocuire de 47%, după cum am văzut pe ultimele calcule, în medie, gândiți-vă în felul următorii 15-20 de ani o să ajungem spre 30-35%

Reporter: Deci asta înseamnă că în prezent, un român ia, în medie, 47% din ultimul salariu la pensie și peste 15 ani o să ia…

Cristian Pascu: Peste 15 – 20 de ani, calculele CFA (Chartered Financial Analyst – n.r.)arată că va ajunge la 30-35%.

Reporter: Vorbim doar de pensia de stat de la Pilonul 1, între timp de acumulează în continuare în contul de Pilonul 2, da?

Cristian Pascu: Da, vorbim de Pilonul 1 și la Pilonul 2 se acumulează. Acum valoarea medie acumulată este undeva la 60.000 de lei, la nivelul anului 2025, iar lucrurile evoluează. Vedem că deja că în ultimii trei ani activele fondurilor s-au dublat, adică vorbim de o creștere semnificativă și ne așteptăm ca la perioada în perioada asta să se acumuleze din ce în ce mai mult. Cu cât înaintează cohortele, cu atât se va cumula mai mult și sigur că va contribui. Adică ideea este ca cel puțin în următorii 15-20 de ani Piloanele doi si trei și poate și Pilonul 4 să contribuie cu diferența asta, ca să poți să ajungi măcar la acest nivel din prezent, de aproape 50%. Dacă va reprezenta undeva la 30-35%, 15% ar trebui să reprezinte Pilonul 2 si 3 la care desigur se adauga propriile investiții si economii.

Reporter: Bun, deci, în faza asta discuției vă întreb ceea ce voiam să vă întreb de la început care este misiunea dumneavoastră în această în această funcție, ce v-ați propus să realizați în acest mandat?

Cristian Pascu: Practic este un mandat în care cumva toți membrii din Consiliul director în al asociației am convenit că ne stabilim un obiectiv – până la urmă suntem un consiliu, chiar dacă eu sunt președintele consiliului, suntem o echipă și împreună lucrăm. Avem cifra magică șapte, aveam șapte obiective pe care ni le propusesem noi (cei șapte membri ai Consiliului director, din partea celor șapte fonduri membre ale APAPR -n.r.) să le avem în vedere în mandatul acestea.

• Primul, primul și cel mai important din punctul meu de vedere, era consolidarea sistemului, creșterea încrederii și conștientizarea populației cu privire la importanța economisirii și a sistemului.
• Al doilea era legat de creștere a contribuției de la 4,75% la acel minunat nivel de 6% pe trebuia să se întâmple din 2016.
• Al treilea era e legat de creștea deductibilității, pentru că 400 euro pe an însemna ceva când a fost aprobat, acum e praf în ochi, să fim sinceri, 160 – 170 de lei. Practic, cu suma asta îți scazi baza de impozitare, adică beneficiul tău real cred că e undeva la 40 de euro.
• Următorul obiectiv e legat de partea de impozitare, pentru că fondurile de pensii în momentul de față plătesc impozite pe dividende, ceea ce nu este în regulă. Cu mulți ani în urmă fondurile de pensii erau exceptate. Fondurile de investiții acuma sunt exceptate și considerăm noi că e în beneficiul participanților ca și fondurile de pensii să fie exceptate de la plata impozitelor pe dividende. Până la urmă acționăm în favoarea participanților și impozitele astea unde se duc? La stat. În loc să rămână în fond și să crească câștigul net acumulat pentru participanți, practic e rețin emitenții și virează la stat impozite pe dividende. Cel puțin pentru fondurile de pensii ar trebui ca sumele asta să rămână în fond.
• Al cincilea obiectiv este implementarea și finalizare a întregului ecosistemul legat de legea de plată, pentru că acum se discută și se creionează legislația secundară.
• Digitalizarea și automatizarea sistemului reprezintă al șaselea obiectiv, pentru că acolo vrem să ne integrăm cu Direcția Generală de Evidență a Populației, cu Casa Națională de Pensii Publice, astfel încât în întregul sistem să putem să facem totul electronic și automatizat de la primirea deciziei de pensionare până la plata efectivă a pensiei către participanți. În momentul de față suntem un lucru pentru a fi integrați cu Direcția Generală de Evidență a Populației, pe de o parte pentru actualizarea datelor, pentru că este o problemă reală în momentul de față cunoașterea efectivă a participanților. După cum știți, în Pilonul 2, sunt foarte mulți, practic majoritatea celor care intră, care sunt repartizați aleatoriu. Și atunci nu avem date despre participanți și dacă avem această integrare cu Direcția Generală de Evidență a Populației, am putea să aflăm datele exacte, să-i putem contacta, să putem intra în legătură cu ei, să-și deschidă contul, să cunoască la ce fond sunt, pentru că sunt foarte mulți care nici acum nu știu la ce fond sunt alocați, ceea ce pentru mine este o chestiune pe care nu pot să o înțeleg. Este important să reușim să facem această integrare, automatizare a întregului flux, astfel încât de la Evidența populației să luăm datele corecte și actualizate, cu Comisia Națională de Pensii să putem să ne integrăm și să avem documente legate de pensionare pentru informări, notificări. Tot sistemul ăsta în momentul de față se întâmplă manual. Or nu ne putem permite să mai lucrăm manual în condițiile în care vorbim de digitalizare și de inteligență artificială, este mult efort, și material, și uman care se consumă pentru gestionarea lucrurilor astea pe hârtie, arhivare fizică și așa mai departe.
• Al șaptelea obiectiv este legat de eforturile continue de educație financiară a participaților. E foarte important și ani de zile vedem că nu reușim să depășim ultimul loc acolo, în ciuda eforturilor care să fac de diverse asociații, de sistemul bancar, financiar, toată lumea încearcă să facă cursuri de educație financiară, să conștientizeze populația. Sper să sper ca prin eforturile astea conjugate să avem și un rezultat, dar e unul dintre obiectivele noastre, pentru că dacă nu reușim să ajungem la oameni și să îi conștientizăm cu privire la importanța pensiilor, vă dați seamă că până nu ne atingem scopul.

Când se va aplica efectiv legea de plată a pensiilor private

Reporter: Acum, revenind la legea de plată, care este cea mai cea mai fierbinte evoluție din sistem în ultimii ani, pentru că așteptat, nu-i așa, la trei ani după înființarea sistemului de pensii private.

Cristian Pascu: Așa este, s-a închis cercul.

Reporter: Ce se întâmplă efectiv în 1 ianuarie, când intră în vigoare legea. De exemplu, dacă o persoană se pensionează, să zicem, pe 3 ianuarie, prima zi lucrătoare de anul viitor, va încasa banii din Pilonul 2 conform noilor prevederi sau actualelor norme, care permit plata integrală? În esență, întrebarea este: va fi gata sistemul, noile normele de implementare vor fi gata, pentru care din 1 ianuarie când intră în vigoare legea să se aplice conform noilor prevederi?

Cristian Pascu: Cred că de fapt, ca să punem lucrurile corect în film, nu e vorba că va fi sau nu gata cadrul, este vorba de niște pași care nu pot fi săriți. În 5 ianuarie intră în vigoare legea. Până intră în vigoare legea, tu (fond de pensii – n.r) nu poți să faci mare lucru, pentru că nu poți să-ți completezi nici obiectul de activitate, nici să-ți să depui documentele de autorizare. De acolo încep să curgă termenele. Nu ai cum să mergi, de exemplu, la Registrul Comerțului să îți completezi obiectul de activitate înainte să intre în vigoare legea, pe 5 ianuarie, care este momentul T0. De la acel moment tu, ca și entitate care vrei să te autorizezi ca furnizor de plată, poți să te apuci să îți iei aprobarea în adunarea generală, să faci completare obiect de activitate, trebuie să găsești un auditor și un depozitar cu care să semnezi sau să faci măcar un draft (schiță – en.) de contract ca să îl depui la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.). ASF nu te autorizează fără să ai un auditor și un depozitar.

Deci primele etape sunt legate mai degrabă- și asta văd într-o succesiune normală – autorizezi depozitarii, autorizezi auditorii financiari, am de unde să aleg din piață, pe bază de oferte, de negociere și așa mai departe, am de unde să aleg, între timp îmi completez și obiectul de activitate, încep să lucrez la prospectul fondului, la contractul cu participantul – pe astea poți să le faci înainte – astfel încât, când am primii auditori și depozitari autorizați să pot să-mi iau documentațiile, să mă duc cu dosarul la ASF, și să depun documentația pentru autorizare, ca furnizor, și ca fond. Aici ai nevoie de timp și ca Autoritate. Probabil că vor fi entități interesate, dar fiecare trebuie analizate și sunt documente multe acolo. Au și ei nevoie de analiză, te întorci, mai ceri o clarificare și așa mai departe. Deci, sincer, realist vorbind, eu nu văd mai devreme de trimestrul patru anul viitor…

Reporter: Să zicem în septembrie 2027?

Cristian Pascu: Undeva în septembrie, octombrie, în „the best case scenario” (cel mai bun scenariu – n.r.).

Reporter: Atunci estimați că ar urma să apară primul fond de plată?

Cristian Pascu: Atunci ar trebuie, pentru că în Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private  spune undeva la articolul 111, Dispoziții finale tranzitorii, că până la autorizarea primului fond de plată programată se aplică vechile reglementări.

Reporter: Am înțeles, acum știm. Și, totuși, nici în acel moment, că nu o să se ducă toți românii care au decizie de pensionare la un singur fond de plată, trebuie fiecare contribuabil să se înscrie sau să fie repartizat unui fond de plată?

Cristian Pascu: Nu știu, aici va fi sarcina Autorității să stabilească niște dispoziții tranzitorii, pentru că, într-adevăr, presupunând că e un singur furnizor, poate că eu nu vreau să mă duc la furnizorul X și atunci vreau să aștept să mă duc la furnizorul Y. Trebuie stabilită o perioadă de timp: 1). până când trebuie, după ce am deja decizia de pensionare și așa mai departe, să mă duc să-mi aleg? 2. Dacă nu îmi aleg eu, în cât timp sunt repartizat, ca la Pilonul 2, când, la 4 luni de la angajare, dacă nu ți-ai ales un fond de pensii private, ești repartizat automat aleatoriu?

La asta se lucrează în prezent. Până acum am fost și lucrăm intens, adică avem o relație foarte bună și lucrăm îndeaproape cu Autoritatea, avem două norme emise în aplicarea legii de plată: avem norma cu capitalul social pentru furnizorul de plată și avem norma de autorizare a furnizorului. În dezbatere publică acuma este norma de autorizare a fondului de plată și probabil că vor urma, într-o succesiune normală, auditorul și depozitarul, astfel încât până la 5 ianuarie, când intră în vigoare legea, să avem minimul necesar de legislație secundară ca să poți să-ți faci documentația, să o depui pentru autorizare. Deci cu siguranță până atunci cadrul – cel puțin discuțiile pe care am avut cu Autoritatea – până atunci, cadrul secundar legislativ va fi aprobat, deci vom avea pe ce să construim. Dar nu poți, nu ai cum să începi mai devreme.

Reporter: Dincolo de aceste proceduri tehnice, ce le spunem oamenilor: care sunt șansele sau perspectivele ca anul viitor să fie făcută măcar o plată în baza noii legi sau o vedeți în 2028?

Cristian Pascu: Șanse sunt, dar eu, personal, nu văd mai devreme de ultimul trimestru de anul viitor, pentru că dacă punem cap la cap toate datele din calendar, ne ducem spre septembrie minim. Asta ar varianta optimistă, în care ar trebui septembrie-octombrie să putem să avem primul fond autorizat.

Reporter: Bun, acum, ceea ce este o variantă optimistă pentru unii, pentru alții aceasta poate fi pesimistă, pentru că, așa cum știm, anul trecut au fost dezbateri foarte puternice privind modul în care o să fie plătite pensiile din Pilonul 2 și chiar au fost discuții despre naționalizare, deci s-a ajuns la exagerări. Din perspectiva dumneavoastră ca lider al APAPR, care este scopul Pilonului 2? Adică credeți că oamenii sunt îndreptățiți să fie nemulțumiți că nu-și mai au toți banii odată sau este noua lege adecvată tocmai în prin prisma faptului că este vorba de o pensie aici?

Cristian Pascu: Din punctul meu și al asociației de vedere este o lege bună. Este o lege bună care respectă cumva și dorința unor de a-și retrage o parte din banii cash, dar respectă și scopul principal al acumulării de fapt a banilor în fonduri de pensii. Pentru că banii aceia – că au fost reținuți din CAS sau că ai contribuit tu personal la Pilonul 3 – au beneficiat de niște avantaje, pentru că aveau ca scop plata la pensie, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru Pilonul 3, respectiv la obținerea deciziei de pensionare, la Pilonul 2, sau lăsați moștenire, dar ei au un scop precis și din această cauză beneficiază de un anumit tratament. Banii aceia trebuie să-ți acopere un venit suplimentar adecvat care să fie în completarea pensiei de stat. Ăsta e scopul lor. Dacă era cum e când te duci la bancă și-ți iei credite pentru nevoi personale era cu totul altceva. Dacă îți iei un credit imobiliar, tu poți să folosești banii ăia ca să faci ce vrei tu cu ei. Au o destinație clară, pentru a-ți cumpăra o casă. Dacă vrei să faci tu ce vrei cu ei, se numește credit de nevoi personale.

Același lucru este și la pensii: dacă vrei să faci tu orice cu banii, te duci și îți faci investiții în nume personal, la un fond de investiții, investești la bursă, îți cumperi titlul de stat și așa mai departe. Banii ăștia sunt pentru pensii, cum zice și titulatura, au destinația pensii. Ca atare, atunci când ajungi la pensie poți beneficia de ei. Cum? În anumite condiții, pensia în esență e gândită să-ți asigure un venit pe durata în care nu mai ești activ în câmpul muncii și nu mai obții alte venituri. Nemaiobținând alte venituri, trebuie ca pensia publică și cu pensia privată să-ți asigure suficiente venituri astfel încât să ai un trai decent. Deci dacă privim și înțelegem rolul pentru care au fost înființate aceste fonduri de pensii și contribuim la niște fonduri de pensii cred că nu mai avem o problemă de ce nu iau toți banii.

Ne întoarcem la ce ziceam mai devreme cu educația financiară, cu gradul de educație financiară al românilor. Păi eu cred că dacă dăm banii toți românilor o să avem o mare problemă socială. O să ne trezim că și-au cumpărat televizoare și mașini sau se duc în vacanțe și după aceea o să spună și o să iasă în stradă că nu mai au din ce să trăiască. Nu cred că ăsta e scopul și cred că trebuie să înțelegem că pensia aceasta îți completează un venit. Ca atare este destinat pentru așa ceva. De aia spun că acest compromis, cu 30% (un avans/sumă unică inițială – n.r.) cred că este unul rezonabil. Ai nevoie, poate că ești bolnav, poate ai de făcut o operație, poate ai niște nevoiți speciale și pot să înțeleg că ai nevoie de o parte din bani. Dar restul trebuie să-i lași cumva să te ajute pe durata în care ești pensionar să îți asigure un venit. Nu cred că cineva își dorește să fie o povară pentru copii sau pentru altcineva și să spună „Nu mai am din ce să trăiesc, ajută-mă și pe mine”.

Reporter: Și așa ajungem la întrebare privind procentul de 6% din CAS, la care trebuia să ajungem, conform prevederilor inițiale, în 2016, deci acum zece ani. Cum ar fi fost nivelul pensiilor private dacă s-ar fi ajuns la acest nivel al contribuției?

Cristian Pascu: Este un calcul făcut de asociație. Dacă s-ar fi respectat procentul de 6% din legea inițială, deci să fie aplicat încă din 2016, Pilonul 2 ar fi avut active cu 37% mai mari. Deci asta înseamnă că față de 47 de miliarde de euro cât avem în Pilonul 2 la sfârșit de iulie 2026, am fi avut cu 17,4 miliarde de euro mai mult.

Reporter: Și mai aplicat față de activele totale ale fondurilor, se poate calcula cum se reflectă această creștere în pensia medie de Pilon 2?

Cristian Pascu: Asta e greu de calculat.

Reporter: Deci nu putem spune că ar fi crescut cu 37%?

Cristian Pascu: Nu putem spune că e cu 37% mai mare, pentru că procentul este legat de active. N-avem de unde să știm (creșterea la nivel de pensie – n.r.), pentru că e greu de luat în considerare ce randamente s-ar fi obținut în acele condiții, în ce s-ar fi investit banii respectivi care erau un plus? Aici deja suntem în zona de speculații.

Reporter: Deci nici nu putem să împărțim cele 17,4 miliarde de euro la toți cei aproape 9 milioane de contribuabili pentru a ajunge la o creștere medie?

Cristian Pascu: Avem aproape 9 milioane de conturi, 8,5 milioane, dar active cam 4,6 de milioane. Dar nu, nu putem face această împărțire. Plus că, dacă ne gândim un pic că deja sunt mulți care spun că piața de capital, bursa locală, nu mai poate absorbi, ce-am fi făcut cu acești bani în plus? Unde i-am fi băgat? Am fi luat titluri de stat, am fi ieșit în „private equity”, am fi luat active din străinătate? Nu știu.

Reporter: Oricum, ce e sigur este că fiecare contribuabil ar fi avut mai mulți bani, da, pentru că ar fi fost investiți?

Cristian Pascu: Cu siguranță, da. Chiar dacă n-ar fi produs niciun randament, tot ne gândim că sunt 17 miliarde de euro în plus.

Reporter: Acum, că ne apropie de final, o ultimă idee de perspectivă, vă rog: sunteți optimist în legătură cu viitorul sistemului de pensii private? România nu este într-o stare foarte bună, economic vorbind. Îi vedeți pe oameni dispuși să investească în Pilonul 3, de exemplu, în acest context, sau ce credeți că ar trebui să se întâmple ca să se miște mai mult în direcția unei creșteri pe acest segment?

Cristian Pascu: Eu sunt optimist și, deși sunt de puțin timp în sectorul acesta, văd că eforturile noastre de conștientizare a importanței economisirii încep să dea roade. Adică ne uităm că au crescut numărul de participanți la Pilonul 3, avem deja cred că 1,1 milioane de participanți, cu câteva sute de mii mai mulți față de anul trecut. Câteva sute de mii înseamnă ceva. Activele, iar, au crescut, cred că avem 9 miliarde de lei și pe Pilonul 3.

Partea bună este că oamenii încep să se uite la Pilonul 3 de pensie. Și ceea ce e cel mai important, cred eu, pentru că de acolo ar veni stimulul, din zona de corporate. Adică în momentul în care clienții, companii, în loc să-i mai treacă angajatul lui 200 de lei creștere salarial, i-ar zice: „Știi ce? Începând de anul viitor eu îți plătesc contribuția la un fond de pensii”.

Reporter: Vorbim de Pilonul 3 sau Pilonul 4?

Cristian Pascu: Și Pilonul 3, și Pilonul 4.

Reporter: Dar acum nu avem niciun fond de Pilonul 4.

Cristian Pascu: Da, așa este, nu avem niciun fond de Pilonul 4 încă, de-abia în februarie anul acesta s-au obținut facilități fiscale și pentru Pilonul 4, adică cei 400 de euro deductibili fiscal anual au fost aprobați la sfârșit de februarie și pentru pensiile ocupaționale. Deci timpul este încă scurt, că au trecut câteva luni de zile, patru-cinci luni de zile de când s-a aprobat această facilitate. Înainte, neavând nicio facilitate, nu era nimeni interesant, spune „Mai bine contribui la Pilonul 3”.

Dar acuma există posibilitatea pentru pensiile ocupaționale ca o companie să-și înființeze propriul fond. Vorbim de companii mari care au zeci de mii de angajați și care își pot înființa lucru fond și în care pot plăti sume de bani pentru angajații lor și au o serie de avantaje. Nu pot introduce o perioadă de „vesting”. Ce înseamnă asta? Înseamnă că-ți stimulezi angajații să nu mai plece din companie. De exemplu, treci o perioadă de vesting de 3 ani și timp de 3 ani, eu, ca și companie, contribui la fondul acesta de pensii, dar banii nu sunt ai tăi. Peste 3 ani, când expiră perioada de vesting, tu poți să beneficiezi de ei, în sensul în care devii proprietar, dar nu îi scoți până la pensie, că are același regim ca Pilonul 3. Dar timp de 3 ani tu stai și te gândești: „Eu timp de 3 ani am acumulat niște bani acolo. Dacă plec, îi pierd”. Dacă după 3 ani tu ai rămas în companie și eu, ca angajator, mi-am atins copul, că am reușit să te păstrez stimulat și dornic să lucrezi în continuare, și tu vei avea o sumă de bani care va trece în contul tău și cu care te poți muta pe Pilonul 3, poți rămâne în Pilonul 4, te poți transfera la alt angajator care oferă un fond de pensii ocupaționale. Adică devin banii tăi, deși nu poți să-i scoți, dar te poți transfera, pentru că sunt pe numele tău, sunt proprietatea ta. Afară, majoritatea fondurilor sunt fonduri de pensii ocupaționale.

Reporter: Percepția este că au fost și cazuri în care aceste fonduri de pensii ocupaționale s-au furat, dacă e doar să ne gândim la filmele în care oamenii rămâneau fără pensii.

Cristian Pascu: Nu, fondurile de pensii ocupaționale sunt un pic mai flexibile, dar nu în sensul că s-au furat, pentru că sistemul este același: avem un administrator, care-ți administrează banii. Ideea că este un contract între mine, administrator, și tu angajator, în care stabilim care sunt regulile după care investești. Sunt niște reguli de investiții și în zona de Pilon 4, un pic mai flexibile decât în zona de Pilon 3, dar îți aduc acest avantaj al tool-ului (instrument – en.) de retenție pentru angajați și în plus beneficiezi de aceleași facilități fiscale. În plus, poate fi și un element de mândrie pentru tine, ca și companie, care propriul fond de pensii ocupaționale pe care le oferi angajaților. Adică sunt lucruri care pot fi luate în considerare când oferă o pensie.

Și, întorcându-mă la întrebare, eu aici cred că e de fapt elementul care poate conduce la o creștere și mai mare a interesului pentru pensiile private, facultative și ocupaționale, și anume companiile să înțeleagă și să, în loc să-ți dea un beneficiu de 200, 300 lei în cash, să contribuie la un fond de pensie, că e Pilon 3 sau Pilon 4, nerelevant, depinde și de cât de mare compania respectivă. Eu aș încuraja companiile care au de la 4.000, 5.000 de angajați în sus să-și facă un fond de pensii ocupaționale, iar companiile mai micuțe, sigur că n-au cum să-și facă propriu fond, pentru că înseamnă niște costuri în spate, vor contribui la pilonul 3. E mai important să oferi acest avantaj angajaților, care îți vor mulțumi peste câțiva ani și vor vedea ce sume au acumulat, să spună „Banii ăștia o să fie de folos la pensie”, decât să-i dai ei o creștere de 200, 300 de lei.

Reporter: Sau un cozonac.

Cristian Pascu: Da, în loc să îi dau cozonacul ăla de două ori pe an, de Paște și de Crăciun, pune-i într-un fond de pensii ocupaționale sau facultative, o să îl ajute mai mult pe om.

Reporter: Și în ceea ce privește facilitățile fiscale, la cât v-ați gândit să crească suma deductibilă de la cei 400 de euro din prezent?

Cristian Pascu: În loc de 400 de euro, eu aș lega-o mai degrabă de un salariu, pentru că cred că pentru fiecare degeaba stabilim o sumă fixă, pentru că salariile diferă. Și atunci cred că cel mai ok ar fi la nivel de unu, două salarii, adică la salariul tău brut anual, un salariu lunar să îl poți scădea din baza de impozitare, cel puțin un salariu brut ar fi ideal.

Reporter: Mai am o întrebarea privind conturile active de la Pilonul 2, care îmi par un indicator sau o radiografie a situației angajaților din România, se vede o creștere sau o scădere a acestora?

Cristian Pascu: Cam aici sunt, pentru că dacă ne gândim că populația activă a României este undeva la 4,8 – 5 milioane de români, avem 4,6 milioane de conturi active, deci cam pe aici suntem. Ceilalți pe care îi vedem, de 8,5 contribuabili, vin și din istoricul de 18 ani, pentru că aceste conturi trebuie să rămână o perioadă, cred că, dacă nu mă înșel, cel puțin 6 ani de la ultima plată, în cazul în care se mai pot face regularizări cu Casa Națională de Pensii. Motivul pentru care sunt atât de multe conturi nu ține neapărat de faptul că nu se plătesc contribuții pentru angajați, ci ține mai degrabă de istoricul ăsta de 18 ani și de populația activă a României, cea care lucrează efectiv, că n-avem 8,5 de milioane de angajați. Au mai fost oameni care au primit niște contribuții și nu mai lucrează sau au devenit proprii angajatori și atunci nu și-au mai plătit pentru ei, încasând dividende sau altceva.

Reporter: Deci, în concluzie, perspectivele sunt bune pentru sistemul de pensii private?

Cristian Pascu: Da, sunt sunt optimist, sper ca și pentru Pilonul 2 să reușim să creștem valoarea contribuției, să ajungem la cu calendarul inițial, cu acei 6%.

Reporter: Întrebarea este când?  Ați început discuțiile sau așteptați să avem un nou guvern?

Cristian Pascu: Au fost niște discuții. Pot, putem să înțelegem că suntem într-o perioadă în care, dacă ne uităm la întregul context, putem să înțelegem, da? Creștere economică scăzută, poate chiar negativă. Avem inflație mare, avem deficit bugetar mare, n-avem guvern, avem presiune inflaționistă, sunt multe elemente pe care le înțelegem. Din motivul ăsta nu cred că nici anul viitor nu văd posibil (o creștere a procentului – n.r.). Sper că anul viitor să fie un an în care să reușim să ne echilibrăm și să începem să creștem (din punct de vedere economic – n.r.), dar din anul 2028 eu cred că sunt permise ca lucrurile să arate bine și să putem să reluăm discuțiile pe creșterea de contribuție.

Practic, noi ne-am asumat ca stat către Comisia Europeană, prin plan bugetar structural național pe termen mediu, până în 2030 – 2031, vom ajunge la 6%. Ceea ce înseamnă că mai avem 2028, 2029 și 2030.

Reporter: Pe 2027 l-ați uitat.

Cristian Pascu: În 2027, din punctul meu de vedere, nu cred.

Reporter: Sau măcar vă așteptați ca anul viitor să fie discuții mai intense pe acest subiect?

Cristian Pascu: Eu sper ca anul viitor să existe deschiderea să discutăm și în 2028 să implementăm. Adică vom avea trei, patru în care această diferență de 1,5 procente să reușim să o acoperim. Dacă o facem treptat – și o văd mai degrabă posibilă treptat, câte 0,5% timp de trei ani, decât să vină direct cu 1% și apoi încă puțin.

Dar eu sper – și acesta este un element important legat de o posibilă comunicare ca și strategie națională și sper să avem ocazia la un moment dat să o facem, pentru că e important ca să comunicăm oamenilor transparent: Pilonul 1 de pensie nu mai poate face față pe viitor, n-are cum să-ți asigure venituri, nici măcar această rată de înlocuire de acum și este în scădere. De ce? Evoluție demografică, piramida vârstelor, îmbătrânirea populației, scăderea natalității. De unde? Nu ai cum!

Și atunci, neavând cum, ar trebui, ca, indiferent cine va fi la conducere a acestei țări, să agreeze că trebuie să informăm populația, să spunem: „Uite ce facem: 1. creștem contribuțiile la Pilonul 2, pentru că e dovedit că au oamenii ăștia au reușit să crească activele pe care le-am încredințat” – să nu să uităm că sunt peste 100 de miliarde de lei câștig pe care au reușit să îl facem în 18 ani – „deci dacă au arătat că pot face, hai să le dăm mai mulți bani să producă mai mult pentru voi. 2. Hai să creștem deductibilitatea pentru Pilonul 3, pentru Pilonul 4, pentru că noi, la nivel de stat, n-o să mai putem să o asigurăm”.

O să ajungem ca și în alte țări, țări dezvoltate vorbesc – UK, Olanda – în care pensia publică este o pensie mai degrabă socială, este o pensie de subzistență. Pensiile ocupaționale sunt acolo cele care îți asigură așa-numitul venit suplimentar la pensie. Și de-aia ne uităm când mergem în vacanță și vedem oameni din Olanda și nu știu ce, pentru că oamenii ia la pensie au bani din ceea ce au contribuit o perioadă îndelungată a vieții la pensiile ocupaționale, nu la stat. Dar dacă nu e obligatoriu când te angajezi îți alegi un fond de pensii ocupaționale. De ce să nu facem și aici? Când te-ai angajat, alege-ți un fond de pensii, facultativ sau ocupațional, ca strategie națională. Așa cum face la nivelul doi și te obligă să-ți alegi un fond de pensii, nu ai ales tu, te-a repartizat, hai să facem și pe Pilonul 3 și 4.

De asta zic că trebuie să dezvoltăm partea asta de administrare privată, pentru că, încă o dată, statul – și se știe că nu e un bun administrator – și Pilonul 1, pe termen lung, nu o să mai aibă din ce să acopere pensia.