Cât de importantă este Legea de plată a pensiilor private pentru intrarea României în OCDE? Declarațiile secretarului de stat Luca Niculescu (MAE), coordonatorul procesului de aderare

Adoptarea unei Legi de plată a pensiilor private este, pe lângă un demers care trebuia finalizat la trei ani de la intrarea în vigoare a reformei sistemului de pensii, din 2008, și o recomandare prioritară a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această recomandare fermă echivalează cu o condiționalitate, a explicat pentru Mediafax Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

Diplomatul a fost unul dintre oficialii care au coprezidat, marți, dezbaterea publică găzduit la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inițiatorul legislativ al proiectului de lege, elaborat de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară, ajuns în primă lectură pe masa Guvernului pe 8 august.

La dezbaterea de la Ministerul Muncii au participat reprezentații confederațiilor sindicale, patronale și organizații ale consumatorilor și ai administratorilor de fonduri de pensii administrate private.

„O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate”

Adoptarea Legii de plată este una dintre condiționalitățile pe care responsabilii OCDE le-au transmis României pentru a putea adera la această organizație. Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.

Potrivit coordonatorului procesului de aderare la OCDE, România a primit același set de recomandări, secundare sau prioritare la fel ca toate țările care au fost invitate la negocieri.. Până în prezent, România a închis 14 dintre cele 25 de capitole, denumite comitete, în vederea aderării la OCDE

„Este același tip de recomandări și se aplică tuturor statelor care vor să adere la OCDE, iar această recomandare se referă la adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării într-un mod care să asigure coerența cu concepția perioadei de acumulare, adică perioada de dezacumulare să fie coerentă cu perioada de acumulare”, a declarat secretarul de stat în MAE.

Conform procedurilor oficiale, în prezent există o foaie de parcurs după care noi ne ghidăm procesul de aderare, elaborată de cei de la OCD pentru țările care vor să candideze.

„În această foaie de parcurs nu există vreun termen. Fiecare țară aderă la OCDE în funcție de progresele pe care le face. Sunt țări care au aderat în patru ani, altele care au aderat în 10-11 ani, deci depinde de noi cât de repede îndeplinim aceste recomandări prioritare. România și-a fixat însă o țintă ambițioasă, dar realistă, să adere în 2026. Asta înseamnă că până la momentul aderării trebuie ca toate aceste recomandări prioritare să fie îndeplinite”, a precizat Luca Niculescu.

Potrivit secretarului de stat în MAE, faptul că există un proiect elaborat si pus pe masa Executivului este un lucru bun, mai ales că dezbaterile organizate în acest sens sunt și un prilej pentru toți contribuabilii să își actualizeze informațiile referitoare la sistemul pensiilor private.

„Evident că trebuie să începem cu primul pas, primul pas, care este redactarea unui proiect de lege, adoptarea într-o ședință de Guvern și după aceea adoptarea de Parlament. Dar aș spune că suntem pe acest drum și foarte bine că există, foarte, foarte bine că există dezbateri, pentru că este un subiect de mare interes și care ar putea să mai contribuie, într-o formă sau alta și la o mai bună educare financiară, pentru că sunt chestiuni care îi interesează pe toți cei care sunt implicați în Pilonul doi, deci cam acestea ar fi coordonate pe care ne desfășurăm concret”, a spus diplomatul.

Luca Niculescu a fost întrebat și care ar fi percepția specialiștilor OCDE privind stadiul actual al proiectului legislativ sau dacă ar fi adoptat în perioada următoare de Guvern, în contextul în care în septembrie există o evaluare din partea organizației, în perspectiva respectării calendarului de aderare pentru 2026.

„Ar fi un pas foarte bun ca această lege să treacă de Guvern până în momentul evaluării. Dar momentul evaluării nu este momentul aderării. Aderarea va interveni după aceea, după ce încheiem toate capitolele de aderare, toate comitetele, sunt 25 în momentul acesta. Până la finalul procesului de aderare trebuie ca toate recomandările să fie îndeplinite, deci și această solicitare”, a explicat Luca Niculescu.

În acest context, secretarul de stat s-a declarat foarte optimist că România va încheia procesul în termenul asumat.

„Aș spune că suntem pe drumul cel bun acum, adică ne-am ținut până acum de calendarul pe care ni l-am asumat, sunt convins că putem să o facem și de acum înainte și dacă am spus 2026, sunt foarte optimist că va fi 2026”, a conchis Luca Niculescu.

Stadiul proiectului legislativ

Proiectul legislativ a fost detaliat marți de vicepreședintele ASF cu atribuții pe piața pensiilor private, Dan Armeanu, în cadrul dezbaterii de la Ministerul Muncii, care a primit deopotrivă și observațiile partenerilor sociali.

Sinteza punctelor de vedere ale participanților de la întâlnirea de marți va fi trimisă Guvernului, care urmează să pună proiectul pe agenda unei ședințe din perioada imediat următoare, din informațiile Mediafax, după care va fi trimis spre dezbaterea celor două camere ala Parlamentului.

„Sistemul de pensii private din România, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai de succes reformă pe care statul a făcut-o în ultimii 20 de ani. Este un domeniu de excepție care practic contribuie inclusiv la creșterea economică. Anual, creșterea economică generată de sistemul de pensii private este undeva între 0,4 – 0,5 puncte procentuale. Prin investițiile pe care le realizăm, fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori pe piața de capital, sunt investitori instituționali. Piața de capital ar fi fost greu să se dezvolte, să ajungă la nivelul de astăzi fără existența fondurilor de pensii”, a precizat Dan Armeanu.

Acestă reformă este unul dintre cele mai bune lucruri făcute de România în ultimii 20 de ani, iar prin proiectul legii de plată se completează arhitectura sistemului de pensii private, a explicat oficialul ASF.

„Practic această lege completează tot designul sau toată arhitectura sistemului de pensii private din România. Este o lege stabilită pe principii și standarde europene, este o lege care respectă bunele practici din țările OCDE, sunt analize și ne-am uitat la sistemele de referință din Europa, este o lege care este în folosul participantului și îi duce la îndeplinirea scopului stabilit încă de la început prin legislația care a stat la baza sistemului de pensii private”, a subliniat vicepreședintele ASF.

În urma dezbaterii de marți, Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.

„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.

„Noi am pus în evidență în proiectul respectiv toate variantele care există și practicile europene în materie de pensii private. Noi am venit cu varianta respectivă, pe care am fundamentat-o în funcție de parametrii noștri. De acum înainte, legea va fi probabil dezbătută în Parlament și acolo se va lua decizia finală”, a conchis vicepreședintele ASF.

Principale controverse

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

Actualele discuții la nivelul decidenților tind spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.

Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate –  la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului  – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.

La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.

Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică

Dacă vor să primească banii eșalonat, ei vor încasa luna indemnizația socială la nivel la care este în plată la momentul încasării. În acest caz plățile eșalonate de fac pe maximum 12 luni.

Teoretic, dacă suma este până la 153.720 lei (1.281 lei x 12 luni x 10 ani) contribuabilul poate primi 1.281 lei (respectiv valoarea actualizată) atât timp de câte luni ajunge pensia, iar ultima lună se ajustează pentru randament.

Pentru sumele de peste 15.372 de lei (nivelul actual), contribuabilii pot opta sau nu pentru o primă plată de 25%, și între retragerea programată sau pensie viageră.

Dacă suma este peste 153.720 lei, contribuabilul poate alege ce plată lunară dorește, fără limită superioară, cu condiția ca perioada de plată să nu scadă sub 10 ani.

La retragerea programată banii nedistribuiți, în cazul decesului pensionarului, se moștenesc, iar moștenitorii au posibilitatea de a-i retrage de toți dintr-o dată. În cazul pensiei viagere, calculată actuarial, restul de bani din cont, dacă intervine decesul mai rapid decât epuizarea contului, nu mai revin moștenitorilor.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.