Ce nu vedem sub București. De ce investițiile până în 2037 sunt decisive pentru dezvoltarea Capitalei în următoarele decenii

Bucureștiul a intrat într-o perioadă cu investiții majore în infrastructura rutieră și de transport public, rețelele de termoficare și regenerare urbană. În același timp, orașul continuă să se extindă și să se densifice. O parte importantă a acestei dezvoltări depinde însă de ceea ce se află sub stradă: aproape 5.000 de kilometri de rețele de apă și de canalizare. Actul Adițional 13 la contractul de concesiune a serviciului de apă și canalizare aduce peste 520 de milioane de euro suplimentare pentru următorul ciclu de investiții și deschide o discuție mai amplă: poate Bucureștiul să folosească următorul deceniu pentru a-și moderniza coordonat infrastructura?

Capitala are deja un exemplu concret. Pentru cei 50 de kilometri de linii de tramvai care trebuie reabilitați până în 2029, Primăria Municipiului București a cerut coordonarea calendarului cu lucrările de apă și canalizare de pe tronsoanele comune. Rațiunea este simplă: aceeași stradă să nu fie deschisă succesiv pentru șantiere și investiții care puteau fi realizate simultan.

Dar următorii ani aduc o provocare mai mare decât coordonarea unor șantiere. Bucureștiul trebuie să anticipeze unde se va dezvolta și de ce infrastructură vor avea nevoie acele zone peste două sau trei decenii. „Bucureștiul are acum o fereastră de oportunitate pe care o capitală o întâlnește poate o dată la câteva decenii: transportul, termoficarea, infrastructura rutieră și rețelele de utilități intră, în același timp, într-un ciclu major de investiții. Dacă le tratăm separat, vom avea un deceniu de șantiere. Dacă le punem în același calendar, putem avea un deceniu de modernizare reală a orașului”, spune Mădălin Mihailovici, Director General Apa Nova București și CEO Veolia România.

Citeste continuarea articolului pe G4Media.ro