Fondul Monetar Internațional a recomandat României adoptarea unui pachet de reforme fiscale, care să mute accentul de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și, într-o măsură mai redusă, pe capital, informează Ziarul Financiar.
Potrivit estimărilor instituției financiare, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în anul 2025, contribuind astfel la consolidarea bugetară.
„Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii, inclusiv contribuţiile sociale, către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată în raportul publicat de FMI.
Proiecțiile oficiale arată că deficitul ar urma să scadă de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025, urmând să atingă un nivel de 3% sau chiar mai puțin până în 2031.
Experții FMI recomandă, astfel, schimbarea structurii de impozitare, prin reducerea presiunii fiscale asupra muncii. Printre propuneri se numără renunțarea la actuala cotă unică de 10% și introducerea unui sistem de impozitare progresivă, cu două cote diferențiate de 15% și 25%, ultima aplicabilă veniturilor mari. Pentru a atenua impactul asupra celor cu venituri reduse și medii, se sugerează reducerea sau chiar eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
Pentru companii, se propune înlocuirea scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite, cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, dar care să nu depășească 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, este indicată eliminarea facilității fiscale pentru sponsorizările corporative, considerată drept sursă de ineficiență fiscală.
În ceea ce privește veniturile din capital și proprietate, FMI susține majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, precum și unificarea impozitelor pe terenuri și clădiri într-un singur impozit, cu un sistem de scutiri dedicat persoanelor vulnerabile. O altă propunere este reformarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare, prin transformarea sa într-un credit fiscal rambursabil. În plus, pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ, ideal prin alinierea acestuia la pragul de înregistrare în scopuri de TVA, aflat în prezent la 88.500 de euro.
În domeniul taxelor pe consum, raportul sugerează creșterea treptată a cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025 și, ulterior, la 21%, apropiind România de media europeană de 22%. Cotele reduse de TVA ar trebui, în mare parte, eliminate, cu excepția unor produse esențiale, cum ar fi alimentele de bază. De asemenea, accizele ar trebui ajustate în funcție de inflație, iar în cazul vinurilor clasice și spumante, este propusă o rată unificată de aproximativ 60 de lei pe hectolitru.
Raportul publicat de FMI vine în contextul în care România are cel de-al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, iar autoritățile se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari pentru a reduce treptat deficitul fiscal. În condițiile unui spațiu limitat pentru reducerea cheltuielilor, FMI subliniază că mobilizarea veniturilor devine o prioritate: „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor, având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB, mobilizarea veniturilor este imperativă.”