Cele două hidrocentrale de pe Dunăre au ajuns să producă la jumătate față de o vară normală. Managerul de la Porțile de Fier: Noi putem să funcționăm până când nu mai curge apă

Dunărea intră în țară cu cele mai mici debite istorice pentru această secțiune pentru o perioadă care a debutat la începutul lunii mai, astfel că producția de energie electrică a celor două mari hidrocentrale de la Porțile de Fier 1 și 2, operate în comun cu partenerii sârbi, a ajuns în aceste zile la jumătate față de nivelul unor luni cu un regim hidrologic și meteorologic normal, explică Dragoș Novac, într-un interviu exclusiv pentru Mediafax.

La nivel multianual, cele două mari hidrocentrale de pe Dunăre produc între 10-15% din energia națională, în funcție de hidraulicitate, și peste 40% din energia hidro intră în sistemul energetic național de aici.

Din cauza acestor debite extrem de deficitare, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, operate de Nuclearelectrica și care asigură în mod normal cam 20% din energia României, s-a decis să fie oprite, astfel că necesarul pentru acoperirea consumului este suplinit diin celelalte surse disponibile și din importuri, cu impact asupra prețurilor pe Piața pentru Ziua Următoare.

„Producția din prezent este undeva la jumătatea producției obișnuite”

Reporter: Spuneți-ne, vă rog, care a fost impactul asupra producției celor două hidrocentrale, Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 al debitelor scăzute din ultima perioadă de pe Dunăre?

Dragoș Novac: Din perspectiva debitului afluent, producția evidentă este mai mică și adaptată debitului care se înregistrează în amenajare. Pentru perioada asta de sfârșit de iulie, început de august, producția din prezent este undeva la jumătatea producției obișnuite.

Reporter: Puteți să ne dați câteva cifre, vă rog?

Dragoș Novac: Acuma producem zilnic cam 7.000 MWh / 7 GWh, însumat la PF1 și PF 2, adică 5.000 MWh la PF1 și 2.000 MWh la PF2. Altfel, sigur, eram undeva la 10.000 MWh cu 4.000 MWh sau 10.500 MWh cu 3.500 – 3.700 MWh, dar, în total, suntem cam la jumătate față de o vară normală, să zicem. Dar asta nu înseamnă că nu au mai fost în zona asta debite foarte mici. Am trecut prin asta exact, exact la fel în anul 2003, în august – septembrie. Atunci s-au înregistrat miimele istorice pentru perioada asta, 1.520 de metri cubi pe secundă pentru august, 1.474 metri cubi pe secundă pentru septembrie.

Reporter: Da, știu că atunci, pe 23 august 2003, s-a închis singura unitate în funcțiune la acea dată de la Cernavodă din cauza debitelor scăzute.

Dragoș Novac: Da, așa este, s-a ajuns atunci la aceleași condiții ca în prezent din perspectivă hidrologică.

Reporter: Care a fost minimul istoric pe Dunăre? Apele Române vorbeau se 1.400 metri cubi pe secundă în 1985.

Dragoș Novac: În regimul amenajat, debitul minimul a fost cel menționat, de 1.474 metri cubi pe secundă din septembrie 2003. Minimele istorice pe Dunăre – noi avem înregistrări din 1842 – au fost și la nivel de 1.150 – 1.190 de metri cubi pe secundă, dar acestea au fost înregistrate în perioada de  iarnă. Deci Dunărea nu ne face surprize. Din perspectivă statistică s-au mai înregistrat (astfel de debite -n.r.). Sigur că ce pățim acum este un debit extrem de scăzut pe o perioadă de la mijlocul lui mai, care a fost neuzuală. Dacă ne uităm la debitele sau cotele de la Novisad, la Mitrovica, de pe Dunăre, de pe Sava, vedem că au fost minime istorice în această perioadă, din mai și până în prezent, cele mai mici cote înregistrate vreodată în istorie pe aceste secțiuni. Și acesta este rezultatul acestui regim hidrologic extrem de scăzut, extrem de deficitar.

Reporter: Deci cam de când a început scăderea debitelor?

Dragoș Novac: Deci, deja din mai aveam 3.600 de metri cubi pe secundă la un moment dat. La sfârșitul lunii aprile să avem debite de 3.300 – 3.400 de metri cubi pe secundă a fost neuzual. Deci, de la începutul lunii mai avem regimul asta deficitar care acum, evident, se continuă.

Reporter: Asta voiam să vă întreb: ce urmează, cât durează conform prognozelor și estimărilor dvs?

Dragoș Novac: Noi facem prognoză pe 5 zile, iar asta este, sigur, nerelevant pentru o perspectivă mai largă, să zicem, pentru regimul acesta. Problema majoră este că ne uităm și la prognozele meteorologice și în următoarele două săptămâni practic nu sunt precipitați în bazin. Și asta înseamnă că, evident, debitele vor fi în continuare scădere. Acum, scăderea că va fi mai mare… ea, sigur, se atenuează, că nu poate să scadă brutal, dar, personal, eu mă aștept să dureze până undeva la 15 septembrie sau chiar la sfârșitul lui septembrie. Pentru că fac similitudine cu anul 2003, când așa s-a manifestat. Și debitele vor putea să crească – noi avem o vorbă la nivelul nostru cu partea sârbă – că vine viitura de toamnă în momentul în care se activează ciclonul genovez. E o zonă ciclonală, zona care pleacă din Marea Mediteraneană, trece peste Italia și vine pe fosta Iugoslavie – ei bine, atunci încep să crească debitele. Aceasta este estimarea mea personală, din experiența anului 2003. Deci eu mă aștept să fie o lună cel puțin, din previzionările noastre. Pe prognozele noastre hidrologice, debitele vor fi într-o ușoară scădere. Pe prognozele meteorologice, având în vedere că în următoarele două săptămâni cel puțin nu sunt precipitații în bazin, se previzionează ca o lună de zile să stabilizarea debitului Dunării în secțiunea Baziaș, asta ar fi concluzia.

Reporter: Dar există vreo posibilitatea să închideți Porțile de fier?

Dragoș Novac: Nu, asta nu. Pentru că, în conformitate cu convenția… Noi putem să funcționăm și până la 500 de metri cubi pe secundă pe Dunăre, până când nu mai curge apă. Ce se întâmplă? La un debit de sub 2.350 de metri cubi pe secundă, care este un reper, i se spune debit de servitute, e o regulă de exploatare care spune că noi trebuie să dăm orar în aval de sistemul Porțile de Fier 2 debitul afluent în amenajarea Porțile de Fier I. Deci, practic, din momentul (atingerii debitului  de – n.r.) 2.350 de metri cubi pe secundă, facem o planificare și o exploatare plată, cu producție orală identică la nivelul zilei la sistemele Porție de Fier, partea română și partea sârbă. Deci, practic, pe înțelesul oamenilor, ce vine la PF1 iese la PF2, ca și când sistemul nu ar exista. E practic un regim natural și la fel se întâmplă și la debite mari. La fel, regimul natural de cote este asigurat și la debite mari și la debite mici, tocmai ca să nu existe o expunere că acest sistem ar impacta curgerea Dunării și nivelul de cote în aval și în amonte.

Reporter: Deci nu se va închide.

Dragoș Novac: Nu. Nu are cum să se închidă, pentru că atât cât vine, atâta va pleca. Dacă vine 1.200 de metri cubi pe secundăm atâta va pleca de pe Porțile de Fier, nici 1.250, nici 1.190 de metri cubi pe secundă, practic, plat. Asta e regula de exploatare conform Convenției din 1998 și Legea nr 14/1999, care este legea noastră, a exploatării Porțile de Fier I și Porțile de Fier 2 pe Dunăre împreună cu partea sârbă. Deci avem la nivel de lege modul de exploatare, nu avem ce vorbi, ce discuta, pentru că reglementările sunt extrem de clare.