China a ajuns la al XIV-lea plan cincinal, care i-ar putea aduce economia pe primul loc în lume

  • Pentru China, o ţară emergentă comunistă cu ambiţii de superputere mondială, planurile cincinale sunt în primul rând un manifest al încrederii în sine şi un indicator al direcţiei de dezvoltare, comentează ZF.
  • Unii analişti cred că noul plan de creştere poate aduce economia chineză pe primul loc în lume, acolo unde în prezent tronează SUA.
  • Economia chineză îşi revine deja mai bine decât altele din şocul produs de pandemia de COVID-19 şi dacă se menţine pe traiectoria de creştere din ultimii ani, o va întrece pe cea a SUA, în prezent cea mai mare din lume, cândva în următorii zece ani.
603 afişări
Imaginea articolului China a ajuns la al XIV-lea plan cincinal, care i-ar putea aduce economia pe primul loc în lume

China a ajuns la al XIV-lea plan cincinal, care i-ar putea aduce economia pe primul loc în lume

Cel de-al XIV-lea, dezbătut în aceste zile sub ghidajul preşedintelui Xi Jinping în plin conflict economic şi comercial cu SUA, este mai mult decât atât.

Unii analişti cred că noul plan de creştere poate aduce economia chineză pe primul loc în lume, acolo unde în prezent tronează SUA. Până când detaliile programului de dezvoltare pentru următorii cinci ani vor fi făcute publice, oficiali ai băncii centrale chineze trimit lumii mesaje de forţă: yuanul, moneda Chinei, va ataca supremaţia dolarului.

Cel de-al XIV-lea plan cincinal al Chinei se va axa, probabil, pe inovaţia tehnologică, sectorul unde lupta cu SUA este cea mai intensă, pe autosuficienţa economică şi pe un mediu înconjurător mai curat, scrie Bloomberg. De asemenea, conducătorii Partidului Comunist vor stabili ţinte şi pentru următorii 15 ani în condiţiile în care Xi caută să demonstreze că îşi respectă promisiunea că va aduce naţiunea în poziţia de lider mondial în industrii strategice precum cea a tehnologiei. Întâlnirea este închisă pentru presă, iar deciziile principale nu vor fi făcute probabil publice până joi.

Economia chineză îşi revine deja mai bine decât altele din şocul produs de pandemia de COVID-19 şi dacă se menţine pe traiectoria de creştere din ultimii ani, o va întrece pe cea a SUA, în prezent cea mai mare din lume, cândva în următorii zece ani. Pespectiva înteţirii conflictului cu SUA îl forţează pe Xi să accelereze planurile de a proteja China de turbulenţele din economia globală.

„Autosuficienţa ţine de dezvoltarea anumitor capacităţi interne prin investiţii în cercetare şi dezvoltare şi inovaţie, un răspuns necesar şi prudent la incertitudinile externe“, spune Fred Hu, fondatorul fondului de private equity Primavera Capital din Beijing. „Totuşi, acest lucru nu înseamnă că Beijingul va renunţa complet la politica «uşilor deschise» şi că se va închide înăuntru.“

Xi şi alţi oficiali au insistat recent că economia îşi va deschide şi mai mult porţile pentru capitalul străin şi concurenţa din alte state. Într-un discurs ţinut la Shenzhen luna aceasta, Xi a promis că va impulsiona inovaţia tehnologică, dar şi-a îndulcit mesajul către exterior spunând că vrea „un nou sistem economic deschis“. Mesajul sugerează dorinţa de a evita ca noile planuri să devină un nou motiv de conflict între Beijing şi Washington sau alţi rivali comerciali. Strategia anterioară, denumită „Made in China 2025“, a atras reacţii adverse puternice din partea unor responsabili cu comerţul din guvernul american şi a provocat nervozitate în Uniunea Europeană. Investitorii care se întreabă cum vor evolua planurile Chinei pentru pieţele financiare în următorii ani pot găsi răspunsuri în comentariile recente ale oficialilor băncii centrale chineze. Guvernatorul Yi Gang a spus că va continua promovarea la scară mai largă a yuanului, alături de politica de deschidere a pieţelor. „Principala misiune a instituţiei este de a reduce restricţiile privind folosirea monedei la scară internaţională şi să o lase să-şi urmeze propriul curs“, a explicat el.

Comentarii asemănătoare a făcut şi directorul general al diviziei internaţionale Zhu Jun, care a asigurat că autorităţile vor înlătura obstacolele care stau în calea extinderii ariei de utilizare a yuanului prin liberalizarea capitalului, creşterea fluxibilităţii cursului de schimb al monedei chineze şi îmbunătăţirea lichidităţii pe pieţele de obligaţiuni.

Aceste declaraţii amintesc că, deşi eforturile de promovare a yuanului nu au fost pornite atât de rapid pe cât s-a vrut când a fost lansată ideea, în urmă cu un deceniu, oficialii băncii centrale insistă pe această schimbare. Succesul ar da politicienilor Chinei ceva la ce visează de mult timp: utilizarea yuanului ca monedă de rezervă globală, ceea ce ar face ca moneda chineză să fie un concurent serios la supremaţia dolarului în comerţ şi finanţe.

„China va menţine obiectivul de a internaţionaliza yuanul şi nu există cale de întoarcere de la deschiderea financiară“, crede Gao Qi, strateg la Scotiabank din Singapore. „Vor fi văzute, probabil, politici mai multe şi mai bune pentru accelerarea internaţionalizării.“ Oficialii băncii centrale chineze au venit cu planuri de a creşte influenţa yuanului după ultima criză financiară globală, dar procesul în cel mai bun caz stagnează mai ales deoarece Partidul Comunist nu se îndură să lase din mână controlul fluxurilor „ şi mai ales al ieşirilor „ de capital. Nevoia extinderii ariei de folosire a yuanului a devenit evidentă în vara trecută când tensiunile dintre SUA şi China au lovit pieţele financiare. Ponderea yuanului în plăţile globale şi rezervele băncilor centrale este deocamdată de 2%.

Supremaţia pe piaţa tehnologiei pare la fel de greu de obţinut. Un număr în creştere de guverne au restricţionat, sub influenţa Washingtonului, accesul Chinei la tehnologiile strategice precum reţelele 5G. Atitudinea agresivă a actualului preşedinte american Donald Trump are un rar sprijin bipartizan în Congresul SUA, iar oficialii chinezi se tem că Joe Biden, concurentul la scaunul de preşedinte, ar putea fi chiar mai eficient aducând alături de SUA noi aliaţi în luptă cu China pentru piaţa tehnologiei. De aceea, noile planuri ale lui Xi „vor fi mai puţin explicite şi nu chiar aşa specifice ca înainte, aceasta deoarece planul Made in China 2025 a adus atâtea probleme Chinei şi a ajutat la creşterea opoziţiei din SUA“, a spus Chen Zhiwu, director la Asia Global Institute al Universităţii din Hong Kong.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici