Comisia Europeană și Comisia Națională de Prognoză au aprins lumina asupra economiei în 2026 și 2027. Când ieșim din criza economică profundă?
Comisia Europeană confirmă căderea puternică a potențialului economiei românești (rată de creștere redusă la jumătate față de acum trei ani) și, implicit, un decalaj recesionist persistent în toată perioada 2026-2028, creșterea șomajului și reducerea puterii de cumpărare. Confirmă căderea dramatică a consumului privat, validând teza conform căreia povara austerității a picat aproape exclusiv pe umerii populației vulnerabile și din clasa de mijloc și pe companiile corecte.
Comisia Europeană ”vede” reducerea deficitului bugetar la 6% din PIB în 2026, rezultat care nu împiedică totuși saltul ponderii datoriei guvernamentale în PIB la peste 60%, mai precius 60,7% din PIB în anul curent. Un criteriu de convergență nominală esențial pentru viitoarea aderare la Zona Euro, încălcat.
Alte evoluții îngrijorătoare estimate de Comisia Europeană sunt: România are a doua contracție din UE, după Irlanda – sunt singurele două țări UE pe minus în 2026; România este singura țară UE cu minus la dinamica consumului privat; rata șomajului crește puternic în 2026; România are cea mai mare cădere a puterii de cumpărare per angajat dintre țările UE; productivitatea muncii (calculată ca PIB real/ persoană ocupată) crește cu 0,6% în acest an; România are a treia cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB, cu 8 pp mai puțin decât Polonia și cu 10pp mai puțin decât media UE – cauză structurală a deficitelor bugetare mari și persistente la noi; Comisia Europeană arată că deficitul bugetar se va reduce de la 6% din PIB în 2026 la 5,8% din PIB, ceea ce înseamnă că România nu mai respectă traiectoria angajată în anul 2027; România va pierde cursa de convergență economică față de standardul mediu din UE, Polonia se depărtează de noi, Ungaria ne depășește până la finalul lui 2028.
În prima parte, să analizăm în detaliu principalele estimări ale Comisiei Europene pentru România și contextul european.
1. Contracție economică în 2026 în România, revenire în anul 2027. România și Irlanda (țară cu volatilitate ridicată pe dinamica PIB) sunt singurele țări din UE pe minus în anul 2026. Irlanda va scădea cu 0,4%, iar România cu 0,3%. Comparativ, în 2026, media de creștere a PIB real în UE va fi de 1,4%, Polonia va crește cu 3,5%, Cehia și Ungaria cu 1,8%, Bulgaria cu 2,7% iar Slovacia cu 0,8%. (Tabel 1). Vecinii noștri – țări candidate la UE – Moldova va crește cu 1,7%, Serbia cu 3,3% iar Ucraina – țară aflată în război din martie 2022 – cu 0,6% în acest an.
Tabel 1 Dinamica PIB real în țările UE
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
2. Consumul va fi principalul motor de creștere pentru majoritatea economiilor europene. Investițiile publice se mențin ridicate în România, grație finanțărilor din fonduri europene și PNRR. Datele Comisiei Europene ne indică în mod clar că motorul consum rămâne principalul contributor la creșterea PIB real. La nivelul mediei UE consumul final are o pondere de 74,2% din PIB (Tabel 2). Grație fondurilor europene (inclusiv din PNRR), România are prognozat pentru 2026 al treilea procent de investiții publice în PIB dintre țările UE, cu 6,7% din PIB, după Estonia (7,8% din PIB) și Letonia (6,8% din PIB).
Tabel 2 Descompunerea creșterii economice în țările UE
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
Însă trebuie să așteptăm finalul pentru a vedea realitatea execuției bugetare, în cazul acestor investiții publice fiind cunoscute divergențele istorice între alocări și execuția concretă în cazul României, așa cum arată graficul prezentat în ultimul Raport anual al Consiliului Fiscal. (Infografic 1)
Infografic 1 Evoluția cheltuielilor de investiții în perioada 2009-2025
3. România se va afla în al doilea cel mai puternic decalaj PIB (output gap) recesionist dintre țările UE în anul 2026, după Luxemburg. Minus 3% din PIB potențial, înrăutățit de la -2,5% în prognoza din mai 2026. România se va menține în decalaj recesionist atât în 2027 cât și în 2028, ceea ce înseamnă că va produce semnificativ sub potențialul economic. Rata de creștere a potentialului economic (rata de creștere a PIB potențial) este oricum redusă la jumătate în anii 2025-2027 față de perioada 2023-2024, ajungând la 40% din rata de creștere a PIB potențial în Polonia. Cauze: pachetul de austeritate fundamentat și implementat greșit; amânarea măsurilor de creștere a PIB și relansare economică; condițiile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu; lipsa măsurilor de sprijin pentru motoarele de creștere economică endogenă – cercetare-dezvoltare-inovare, formare profesională continuă și îmbunătățirea competențelor resurselor umane; măsurile slabe privind adoptarea AI, machine learning, automatizări, Industry 5.0 și 6.0. Încă 15 state UE se vor afla în decalaj recesionist în anul 2026. Polonia va avea decalaj ușor expansionist (+0,3% din PIB potențial), iar Bulgaria unul de +0,1% din PIB potențial. (Infografic 2)
Infografic 2 Decalajul expansionist (+) / recesionist (-) în țările UE
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
Pentru prima dată nu regăsiți România în grafic. Atât de puternic este decalajul recesionist estimat pentru 2026 (-3% din PIB potențial) încât nu a mai ”încăput” pe abscisă, România fiind trecută în nota de sub grafic, alături de Luxemburg. Ar fi stricat poza.
4. România pierde consistent viteză de convergență economică reală. Polonia se va îndepărta de noi, după ce în 2024 ajunsesem aproape la același nivel, Ungaria ne va întrece până la finalul anului 2028. În 2024, România (77% din media UE) se afla peste Bulgaria (66%), Letonia (68%), Grecia (69%), Slovacia (75%), Ungaria (76%) și aproape ajunsesem din urmă Polonia (78%). Conform acestei ultime prognoze a Comisiei Europene, în anul 2028 Polonia se va desprinde de România (84% Polonia față de 77% România), ne va întrece Ungaria (78%) și se vor apropia de noi Letonia (74%) și Bulgaria (70%) (Infografic 3)
Infografic 3 Viteza de convergență față de media UE – dinamica PIB per capita la PPC
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
5. Venitul real al forței de muncă – puterea de cumpărare – va scădea substanțial în România în 2026 și își va reveni gradual în 2027. România are de departe cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare a veniturilor forței de muncă dintre țările UE în acest an (-3,2% în 2026, după +1% în 2025). (Tabel 3)
Tabel 3 Dinamica venitului real al forței de muncă per angajat (% față de anul anterior)
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
6. România rămâne o economie de tip offshore, fiind pe antepenultimul loc în UE în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB. Suntem după Irlanda și Malta, cvasiparadisuri fiscale. România va avea în 2026 o pondere a veniturilor bugetare totale în PIB de 36,8%, mai puțin cu 10 puncte procentuale din PIB față de media UE. Bulgaria are 38,9% din PIB, Cehia 41%, Ungaria 44,1%, Slovacia 42,9% iar Polonia 44,7% din PIB. Acest ecart reflectă și o evaziune fiscală ridicată. Aceasta este cauza structurală a deficitelor bugetare persistent ridicate și a cercului vicios în care s-a învârtit, se învârte și se va învârti România în următorii ani. De aici rezultă imposibilitatea de a dezvolta serviciile publice, infrastructura, educația, inovarea, apărarea etc, spațiul bugetar fiind extrem de strâns. România se va sufoca din punct de vedere bugetar, orice cheltuială pare mare atunci când ai venituri reduse. România pare că vrea să ”inventeze” un ”nou contract social” în UE dar contrar valorilor modelului european – o economie de tip offshore la venituri bugetare și stat minimal la cheltuieli, de aici lipsa performanțelor în educație, sănătate, cercetare-inovare-dezvoltare și alte servicii publice esențiale dezvoltării (Tabel 4)
Tabel 4 Venituri bugetare în țările UE (% din PIB)
7. Pentru a atinge deficitul angajat de 6% din PIB, România face de departe cea mai dură corecție fiscal-bugetară din UE. Pentru a păstra în continuare traiectoria de ajustare, soluțiile se îngustează puternic. Oboseala fiscală și socială, tensionarea societății și continuarea corecției bazată 90% pe povara pusă pe salariații cu venituri mici și medii și pensionari sunt constrângeri greu de depășit. Prost fundamentată și greșit implementată, nevoia corectă de consolidare fiscal-bugetară a cauzat o prăbușire a economiei reale, analiza tuturor indicatorilor relevanți arătând o criză economică și socială profundă în România.
Infografic 4 Poziția fiscal-bugetară – contracție vs expansiune în țările UE
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, mai 2026
8. Polonia și Ungaria depășesc România în ceea ce privește deficitul bugetar în PIB. În 2026 Ungaria va avea un deficit de 7,3% din PIB, iar Polonia unul de 7,1% din PIB, peste cel al României (estimat la 6% din PIB). Dacă în 2025, 11 țări UE avea deficite bugetari mai mari de 3% din PIB, în 2026 numărul acestora va crește la 12, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Șase țări UE sunt prognozate să înregistreze deficite de peste 5% din PIB (Belgia, Bulgaria, Franța, Ungaria, Polonia și România). Un număr de 21 țări UE din totalul de 27 vor avea deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB-ul potențial în 2026. (Infografic 5).
Infografic 5 Soldul bugetar (% în PIB) în țările UE, 2025-2027
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
9. România va depăși pragul datorie guvernamentală 60% din PIB în anul 2026. Comisia Europeană estimează 60,7% din PIB în 2026 și 62,6% din PIB în 2027. Italia ajunge țara UE cu cel mai mare grad de îndatorare, peste Grecia. Prognoza de toamnă a Comisiei Europene (noiembrie 2026) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2026 pentru Italia (137,9%), Grecia (135,7%), Franța (119,2%), Belgia (111,2%) și Spania (99,2%). Ungaria va avea 77,3% din PIB, Polonia 67,7% din PIB, Slovacia 63,4%, Cehia 45,9% din PIB iar Bulgaria 33% din PIB în 2026. În acest an, 14 țări UE vor depăși ponderea de 60% din PIB. (Tabel 5)
Tabel 5 Datoria guvernamentală brută (% din PIB) în țările UE
Sursa: Comisia Europeană – Prognoza de primăvară, noiembrie 2026
În a doua parte, să reflectăm și la estimările Comisiei Naționale de Prognoză pentru România. Cum vede CNP evoluția economiei românești?
La sfârșitul lunii octombrie, CNP a publicat cifrele macro pentru rectificarea bugetară în ultima prognoză. Datele confirmă că economia României se află în criză puternică, pe primul loc în UE la căderea economică. Minus 0,4% confirmă acest lucru. CNP crește prognoza privind PIB-ul nominal, exclusiv pe seama modificării în sus a ratei de creștere a deflatorului PIB (creșterile de prețuri la bunurile și serviciile ce intră în calculul PIB). Astfel, ne reamintim că bugetul 2026 a fost construit la sfârșit de martie pe baza Prognozei de toamnă a CNP: PIB nominal 2026 = 2045 miliarde lei. Creșterea față de 2025 s-a estimat că vine din creșterea PIB real (România produce mai mult, fizic, în volum) de +1% și o inflație la bunurile care intră în PIB (adică o rată de creștere a deflatorului PIB) de 6,1%. La 2 luni după adoptarea bugetului, în mai, Comisia Naționala de Prognoză a publicat prognoza de primăvară, PIB nominal 2026 a fost crescut la 2056 miliarde lei, reducând creșterea PIB real de la 1% la 0,1% dar mărind inflația la bunurile care intră în PIB (deflatorul PIB) la 7,2%. Deci, cu toate că se producea cu doar 0,1% mai mult, prin creșterea prețurilor s-a ajuns la un PIB nominal mai mare cu 11 miliarde lei.
Prognoza actuală pentru rectificare estimează minus 0,4% la creșterea economică (deci de la +1% s-a ajuns în doar 7 luni la minus 0,4%), în timp ce prognoza medie a celor mai importante bănci, agențiilor de rating, FMI, BM etc este de minus 0,5-0,7% pentru acest an.
Dar CNP estimează o creștere a deflatorului PIB (creșterea de prețuri la bunurile care sunt luate în calculul PIB) de la 6,1% la 8,2%. Între timp, INS a refăcut datele de PIB mărind PIB- ul nominal pentru anul trecut (2025) cu 21 miliarde lei, de la 1909 miliarde lei la 1929,9 miliarde, tot din creșterea de prețuri / deflatorul PIB. Deci se pleacă de la o bază mai mare.
Mergând pe noua prognoza pentru rectificare, PIB-ul nominal în 2026 va ajunge la 2086,3 miliarde lei adică un plus de 41,3 miliarde lei față de PIB-ul de 2045 miliarde lei luat în calcul la bugetul pe 2026, la sfârșit de martie 2026. Evident, un PIB nominal mai mare ajută la un raport (Deficit bugetar / PIB nominal mai mic) si la unul (Datorie guvernamentală / PIB nominal) mai mic.
Cu privire la ceilalți indicatori macroeconomici prognozați de CNP, se observă câteva evoluții interesante. Datele confirmă dezindustrializarea României: căderea producției industriale în anul 2026, cu 3,3%. Datele mai arată că, în ciuda promisiunilor, reforma statului nu s-a făcut, austeritatea a picat pe umerii populației – mai ales a pensionarilor și salariaților și a companiilor private corecte: consumul guvernamental + 0,4%; consumul privat – 1,6%. Datele arată +8,2% la formarea brută de capital fix (investiții) – se vede astfel în cifre efectul investițiilor mai mari din PNRR și Fonduri europene (cele din buget au scăzut cu 4,6 miliarde lei, cu 11,6%, conform ultimei execuții bugetare). Problema este că nu se văd în economia reală efectele de multiplicare ale acestor investiții majore – economia reală se află în cădere, săptămânal citim despre concedieri etc Datele arată că s-a produs mai puțin în România. Și s-a exportat mai puțin decât s-a importat.
Deficitul comercial (exporturi minus importuri) va crește astfel de la 32,8 miliarde euro la 33,4 miliarde euro, iar deficitul de cont curent se adâncește cu 2,5 miliarde euro, de la 7,4 la 7,7% din PIB în anul 2026. Inflația medie anuală (cea resimțită efectiv de populație) crește de la 7,3% în 2025 la 8,4% în 2026. Leul se depreciază față de euro, cursul de schimb mediu crescând de la 5,04 la 5,22 lei/euro. Înseamnă rate mai mari la credite, facturi mai mari, prețuri mai mari la bunurile din import. Numărul mediu de salariați (raportat de companii) scade cu 35 mii iar câștigul real – puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net – scade cu 3,3% (record negativ de la criza financiară până în prezent).