Criza europeană determină producătorii de medicamente să retragă produse de pe unele pieţe

Criza financiară din Europa creează un conflict între industria farmaceutică şi guverne, măsurile de austeritate limitând compensările, mai ales pentru medicamentele noi, astfel că producătorii retrag unele tratamente de pe anumite pieţe europene.

391 afişări
Imaginea articolului Criza europeană determină producătorii de medicamente să retragă produse de pe unele pieţe

Criza europeană determină producătorii de medicamente să retragă produse de pe unele pieţe (Imagine: Shutterstock)

GlaxoSmithKline şi Boehringer Ingelheim se numără printre producătorii de medicamente care amână introducerea de noi produse sau retrag unele dintre acestea de pe pieţe europene, în condiţiile în care guvernele sunt mai atente cu plăţile, relatează Bloomberg.

În Europa, care reprezintă circa 30% din vânzările mondiale ale industriei farmaceutice, guvernele au recurs la reduceri de costuri şi analizează atent beneficiile aduse de medicamentele noi.

Este posibil ca reducerile de costuri să continue şi în 2013, după ce estimările de creştere economică au fost revizuite în scădere, potrivit analiştilor.

"Mai mult ca oricând este necesar să înţelegem beneficiile produselor noi. Ne concentrăm pe companii care vor profita de pe urma investiţiilor în dezvoltare", a declarat Jose Aymami, manager de fonduri la Merchbanc în Barcelona, care deţine acţiuni la Roche Holding, Bristol-Myers Squibb şi ThromboGenics, între alte companii din sectorul sănătăţii.

Agenţia Europeană pentru Medicamente face recomandări Comisiei Europene pentru aprobarea comercializării medicamentelor în UE. Apoi, companiile farmaceutice negociază preţurile cu fiecare ţară.

În Germania, companiile trebuie să demonstreze că un produs nou este mai eficient decât un medicament vechi, înainte de a cere un preţ mai mare. Procesul de evaluare are loc conform unei legi din 2010, care are rolul să aducă economii anuale de 2 miliarde de euro.

Autorităţile germane au apreciat, în martie, că Boehringer Ingelheim nu a comparat un medicament pentru tratarea diabetului, Trajenta, cu alte produse existente.

Boehringer a început un al doilea proces de evaluare în septembrie, iar dacă se va dovedi că produsul aduce beneficii suplimentare, acunci compania germană va putea începe negocierea preţului. În caz contrar, autorităţile germane vor analiza cu atenţia drumul de urmat, a declarat purtătoarea de cuvânt Judith von Gordon-Weichelt.

În luna mai, GlaxoSmithKline a retras un medicament pentru tratarea epilepsiei, Trobalt, de pe piaţa germană, destinat pacienţilor noi, după ce autorităţile locale au anunţat că îl vor compara cu două medicamente generice. Glaxo intenţionează noi discuţii asupra preţurilor în Germania, astfel încât Trobalt să fie disponibil pentru pacienţii noi.

"În ultimii ani, în Germania au fost introduse o serie de măsuri punitive, ceea ce nu este bine pentru pacienţi şi nu este bine pentru ţară, care vrea să atragă companiile şi investiţiile", a declarat Richard Bergstrom, director general al Federaţiei Europene a Industriei Farmaceutice.

Mai mult de 24 de medicamente au fost evaluate în Germania, iar în patru cazuri companiile au decis să iasă de pe piaţă, potrivit asociaţiei VFA.

În Marea Britanie, cel mai mare cumpărător de medicamente este Serviciul Naţional pentru Sănătate (NHS). Un organism separat, Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE), recomandă NHS care sunt cele mai rentabile tratamente.

În perioada ianuarie 2010-august 2012, 26 de medicamente, respectiv 33% din 79 de produse aprobate de Agenţia Europeană pentru Medicamente, au fost respinse de NICE. Din cele 26, 15 medicamente au fost respinse pentru că nu aduc beneficii suficiente pentru a justifica nivelul de cost, chiar dacă unii producători au oferit şi discounturi.

Franţa a anunţat luna trecută că intenţionează pentru anul viitor reducerea cheltuielilor din sectorul sănătăţii cu 2,1 miliarde de euro, prin scăderea preţurilor medicamentelor, un număr mai mic de reţete prescrise şi cheltuieli mai mici în spitale.

Aceste măsuri sunt mai uşor de aplicat decât reorganizarea spitalelor sau alte măsuri la nivelul sistemului, a declarat Graham Lewis, vicepreşedinte la firma de consultanţă IMS Health în Londra.

"Guvernele şi politicienii nu vor să recunoască cât de ineficiente sunt sistemele. Schimbările structurale sunt foarte dificil de realizat, din punct de vedere politic", a spus Lewis.

Programele de restrângere a costurilor pentru îngrijirea sănătăţii vor duce la un declin de 1% şi până la o creştere de maxim 2% a cheltuielilor europene pentru medicamente, în perioada 2011-2016, faţă de o dublare pe pieţele emergente, potrivit IMS Health.

Excepţie de la reducerile de costuri fac tratamentele pentru bolile rare, a spus Rajesh Varma, manager de fonduri la DNCA Finance SA în Paris.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici