Curtea de Audit a UE: Nereguli privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rurală din România în 2012

Curtea de Conturi a UE a constatat că sistemul privind fondurile de dezvoltare rurală în România este "ineficace", iar procedurile de achiziţii publice prezintă numeroase nereguli, potrivit raportului privind exerciţiul financiar 2012, prezentat marţi la Luxemburg.

Urmărește
1529 afișări
Imaginea articolului Curtea de Audit a UE: Nereguli privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rurală din România în 2012

Curtea de Audit a UE: Nereguli privind achiziţiile publice şi dezvoltarea rurală din România în 2012

Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli ale bugetului UE, încă nu se respectă în integralitate legislaţia în vigoare. De aceea, Curtea de Conturi a UE a adresat un apel în vederea reconceperii normelor care se aplică cheltuirii fondurilor UE şi a recomandat simplificarea cadrului legislativ.

România s-a aflat printre cele 14 state în care au fost verificate 160 de operaţiuni din cadrul programului pentru dezvoltare rurală.

În ceea ce priveşte cheltuielile aferente dezvoltării rurale, dintre cele 160 de operaţiuni cuprinse în eşantion, 101 (63%) erau afectate de eroare.

Curtea a apreciat că, pentru majoritatea operaţiunilor afectate de eroare, autorităţile naţionale dispuneau de informaţii suficiente care să le fi permis detectarea şi corectarea erorilor respective.

În raport se arată că s-au constatat cazuri de nerespectare a cerinţelor de eligibilitate pentru proiecte de investiţii în România, Germania, Spania, Grecia, Franţa, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia şi Marea Britanie.

În cazul României s-au constatat mai multe cazuri de încălcare a normelor privind achiziţiile publice. Autorii raportului oferă şi un exemplu, unde beneficiarul (o municipalitate rurală) a solicitat sprijin pentru un proiect de investiţii care includea o reţea de alimentare cu apă potabilă, un sistem de canalizare, modernizarea drumurilor locale şi o clădire destinată comunităţii. Şapte ofertanţi au depus oferte, iar cinci dintre acestea au fost respinse de beneficiar întrucât nu îndeplineau cerinţele. Curtea a constatat că ofertantul câştigător nu îndeplinea două cerinţe stabilite în cadrul procedurii şi că, în plus, alte oferte fuseseră excluse tocmai pentru că nu îndeplineau aceste cerinţe. "Din cauza neconformităţii cu documentaţia de atribuire şi a nerespectării principiului tratamentului egal, aspecte care au influenţat rezultatul procedurii de achiziţii, cheltuielile în cauză sunt neeligibile", a constatat Curtea.

Comisia Europeană a răspuns Curţii de Conturi că, în auditurile sale, a constatat, de asemenea, deficienţe importante în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice derulate în România. Totodată, se precizează că serviciile Comisiei vor examina constatările Curţii, alături de autorităţile naţionale, "cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE şi de a recupera toate plăţile necuvenite".

Raportul a mai detectat în cazul României erori recurente cu impact financiar şi în ceea ce priveşte includerea de TVA neeligibil în cheltuielile eligibile.

Referitor la eficacitatea sistemului de dezvoltare rurală din România, Curtea de Conturi a identificat mai multe deficienţe. În primul rând, există deficienţe la nivelul controalelor administrative privind condiţiile de eligibilitate şi angajamentele, cum ar fi nedetectarea TVA neeligibil sau a dublei finanţări. În al doilea rând, autorităţile de control au făcut o "evaluare insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor" proiectelor. Deficienţe au fost găsite şi în aplicarea reducerilor sau a recuperărilor de fonduri. Totodată, Curtea a subliniat "calitatea nesatisfăcătoare a controalelor la faţa locului" şi deficienţe la nivelul conceperii şi al implementării sistemului de control pentru verificările în materie de ecocondiţionalitate.

În ceea ce priveşte Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Curtea a observat că datele raportate de organismul de certificare din România nu erau "fiabile". Prin urmare, Curtea a reefectuat inspecţiile organismului de certificare şi a identificat cauze de neeligibilitate în 5 dintre cele 10 cazuri controlate.

În răspunsul Comisiei se arată că în România sunt în curs proceduri de verificare a conformităţii cu privire la regulile FEADR, "riscul rezultat din deficienţele identificate urmând a fi acoperit prin corecţii financiare".

În concluzie, Curtea a subliniat că sistemul de supraveghere şi de control în ceea ce priveşte programul de dezvoltare rurală din România este "ineficace" la toate capitolele, în timp ce sistemele din alte cinci ţări verificate (Bulgaria, Germania, Franţa, Polonia şi Suedia) sunt eficace sau parţial eficace.

Referitor la corecţii, Curtea de Conturi a salutat "ritmul mai rapid" al acţiunilor întreprinse de Comisia Europeană în vederea aplicării corecţiilor financiare pentru România, Republica Cehă şi Slovacia.

Raportul prezintă două exemple privind corecţiile financiare aplicate României.

În lunile aprilie şi mai 2012, Comisia a identificat un număr de probleme "grave" în cadrul unui program operaţional FSE din România. Printre principalele probleme constatate se numărau deficienţe în procedurile de selecţie şi în verificările de gestiune, insuficienţe la nivelul controalelor achiziţiilor publice şi cheltuieli neeligibile în anumite cazuri individuale.

În urma unei proceduri de negociere, CE şi autorităţile române au convenit asupra unei corecţii forfetare de 25 %. Corecţiile care, până la 31 decembrie 2012, se ridicau la 81 de milioane de euro din contribuţia financiară a UE, nu au fost aplicate la nivelul proiectelor. Impactul corecţiei financiare a constat în diminuarea ratei de cofinanţare a programului operaţional.

În cazul unui program operaţional din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER), Comisia a identificat, între 2010 şi 2012, o serie de deficienţe "grave" în sistemele de gestiune şi de control în general, precum şi la nivelul achiziţiilor publice. După întreruperea plăţilor, Comisia a convenit cu autorităţile române să se aplice corecţii individuale la nivelul proiectelor. Acest lucru a avut consecinţe asupra rambursării efectuate de CE către România în decembrie 2012.

Autorii raportului conchid că rezultatele privind exerciţiul financiar 2012 semnalează, din nou, o creştere a indicilor globali de eroare estimaţi, de la 3,9% în 2011 la 4,8% în 2012. Toate domeniile de cheltuieli operaţionale au contribuit la această creştere, grupul de politici "Dezvoltare rurală, mediu, pescuit şi sănătate" rămânând grupul cel mai expus la erori.

Indicele de eroare de 4,8% reprezintă o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite de la bugetul UE deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu normele aplicabile şi, prin urmare, nici cu scopul urmărit de Consiliu şi de Parlament prin legislaţia respectivă a Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi.

Instituţia explică faptul că erorile apar atunci când beneficiarii care solicită finanţare europeană nu respectă normele aplicabile. Pe de altă parte, Curtea de Conturi precizează că nu există un semn de egalitate între eroare şi fraudă. Frauda este "un act deliberat de inducere în eroare în vederea obţinerii unui beneficiu", se arată în comunicat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici