Deficitul bugetar trece de pragul de 3% stabilit de UE. Ce riscă România în cazul unei proceduri de deficit excesiv

România s-ar putea confrunta cu o acţiune disciplinară din partea UE, în condiţiile în care atât autorităţile române, cât şi cele europene, estimează că deficitul bugetar va depăşi în 2019 şi 2020 pragul de 3% stabilit la nivelul blocului comunitar.

1161 afişări
Imaginea articolului Deficitul bugetar trece de pragul de 3% stabilit de UE. Ce riscă România în cazul unei proceduri de deficit excesiv

Deficitul bugetar trece de 3%. Ce riscă România în cazul unei proceduri de deficit excesiv

Procedura a fost declanşată împotriva României o singură dată, în 2009, când Comisia a stabilit că deficitul bugetar din 2008, de 5,2% din PIB, nu putea fi considerat o depăşire excepţională şi nici temporară a pragului acceptat prin Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC), apreciere care s-a făcut în cazul altor state afectate sever de criza globală şi recesiunea subsecventă.

Practic, în situaţia în care statele membre deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului structural, Comisia Europeană deschide Procedura de deviere semnificativă de la OTM, recomandând statelor să implementeze măsuri prin care să corecteze această deviere. România, alături de Ungaria, este încadrată în această procedură începând cu 2017 şi, conform etapelor procedurii, raportează Comisiei (în aprilie şi în octombrie) evoluţiile economice, situaţia fiscal-bugetară şi măsurile implementate ca urmare a recomandărilor formulate de către Comisie. Un astfel de raport, semnat de fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici, a fost transmis Comisiei în data de 15 octombrie 2019 ca răspuns la recomandările formulate de către aceasta în iunie 2019, iar proiecţiile din cadrul raportului transmis de România indică ajustarea deficitului structural începând abia cu 2022.

Concret, conform documentelor oficiale, Comisia a solicitat României să reducă din cheltuieli dacă nu implementează măsuri pentru majorarea semnificativă şi rapidă a veniturilor, ajustările structurale totale solicitate de executivul european fiind de 1,7% din PIB în 2019 şi 1,95% din PIB în 2020.

Marţi, Ministerul Finanţelor Publice a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetară, care prevede o diminuare a veniturilor de peste 18 miliarde de lei şi un deficit de 4,3% din PIB. Totodată, ministrul Finanţelor Florin Cîţu a anunţat marţi că bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit de 3,5% şi asta în contextul în care se va respecta legislaţia în vigoare privind majorările de pensii, anume implementarea majorării pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, calendarul majorărilor de pensii duce deficitul la 7% din PIB în 2022, în condiţiile în care impactul pe doar 3 luni în 2020 este de 0,6% din PIB. Însă importantă pentru decizia de declanşare a procedurii este disponibilitatea Guvernului pentru corectarea abaterii, disponibilitate pe care cabinetul Orban a comunicat-o deja instituţiilor europene şi instituţiilor financiare internaţionale.

În cazul declansării procedurii, România ar avea o perioadă iniţială de şase luni pentru aplicarea măsurilor de corecţie a abaterii de la ţinta de deficit din recomandarea Consiliului, care deobicei este transmisă Guvernului în luna iunie. Premergător, Comisia trebuie să înceapă o analiză, urmată de o propunere care trebuie aprobată de Consiliu.

Conform procedurilor, depăşirea deficitului poate fi sancţionată cu amenzi în cazul statelor din zona euro sau îngheţarea fondurilor europene pentru ţările din afara uniunii monetare la începutul anului următor luării deciziei, în cazul unor depăşiri repetate. Suspendarea fondurilor structurale poate fi parţială sau integrală, în funcţie de cât de dispusă este ţara în cauză să ia măsurile din recomandarea Comisiei pentru reducerea deficitului în marjele prevăzute de PSC.

În cazul în care statul membru ia măsurile corective necesare, Consiliul ridică suspendarea creditelor de angajamente şi, în acelaşi timp, decide reincluderea lor în buget.

Pe de altă parte, deficitul bugetar sub 3% din PIB reprezintă, de asemenea, un criteriu obligatoriu pentru adoptarea euro, dar autorităţile române nu urmăresc aderarea la uniunea monetară înaintea anului 2024.

Un scenariu negativ pentru anul viitor ar fi cel în care România s-ar angaja la reducerea deficitului, însă Comisia şi alte instituţii precum FMI sau agenţiile de rating nu ar considera că măsurile de redresare a deficitului sunt suficiente. Asta în condiţiile în care ministrul Finanţelor a anunţat că are în vedere un deficit de 3,5% pentru bugetul din 2020.

Asta ar putea crea un cartof fierbinte la Bucureşti, în contextul în care 2020 este un an electoral dublu iar guvernul Orban, prin mai multe voci, a anunţat că va respecta legislaţia în vigoare şi anume că va majora pensiile de la 1 septembrie 2020. Potrivit oficialilor guvernamentali, bugetul pe 2020 ar urma să includă banii pentru majorare.

Pe termen scurt, cea mai gravă consecinţă a depăşirii limitei de deficit bugetar şi declanşării procedurii de deficit excesiv ar fi fragilizarea poziţiei României pe pieţele internaţionale, astfel că dobânzile aferente împrumuturilor acordate României vor presupune costuri mai ridicate.

Pentru ca Consiliul să încheie procedura trebuie să aprecieze că deficitul bugetar excesiv a fost corectat şi că acesta va continua să scadă în următorii doi ani după ce a fost redus într-un an bugetar sub pragul de referinţă de 3% din PIB.

Analiştii chestionaţi de către MEDIAFAX au precizat că o eventuală procedură de infringement pentru depăşirea ţintei de deficit de 3% din PIB de către România ar fi una îndelungată şi că este puţin probabil să se întâmple ceva dramatic pe termen scurt în acest sens, în condiţiile în care există o dispută la nivel european privind limita de 3%, iar în trecut şi alte ţări au depăşit acest prag.

Deficitul bugetar a urcat la 2,8% din PIB (28,8 miliarde de lei) în primele zece luni ale anului, potrivit datelor publicate marţi de MFP.

Reglementările bugetare din Tratatul de la Maastricht au fost reformulate în anul 2005, grupate sub denumirea oficială Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC), unde este setat pragul de 3% în cazul deficitului bugetar şi o perioadă mai îndelungată de corectare a abaterii de deficit.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici