Este Franța noul om bolnav al Europei? Parisul se împrumută la costuri mai mari ca Grecia. Noua criză politică complică situația

Prim-ministrul francez François Bayrou a pierdut luni un vot crucial de încredere privind eforturile sale de reducere a deficitului bugetar, ceea ce a dus la căderea guvernului său și la agravarea crizei care a împins deja costurile de împrumut ale Parisului aproape de nivelul maxim atins de la criza datoriilor din zona euro.

La 3,47%, costurile de împrumut pe 10 ani ale Franței sunt pest cele ale Greciei care se situează la 3,35%, și se apropie de Italia, cu 3,51%, două țări considerate de mult timp drept țări riscante de investitori.

„Franța este noua periferie”, a declarat Kevin Thozet, membru al comitetului de investiții al administratorului francez de active Carmignac.

Rata dobânzii suplimentare plătită pentru obligațiunile franceze pe 10 ani față de obligațiunile germane de referință — o măsură a costurilor suplimentare de împrumut pe care investitorii le solicită pentru a împrumuta Parisului — a crescut din nou la 0,8 puncte procentuale marți, pe fondul continuării nervozității cu privire la perspectivele economice.

Prima de risc suplimentară plătită pentru obligațiunile guvernamentale franceze devine „noua normalitate”, a afirmat Thozet. Europa se mișcă cu „viteze diferite… Franța se află pe banda lentă, Germania și Europa de Sud accelerează”.

Criză politică în Franța. Ce urmează după căderea Guvernului Bayrou

Analiștii economici avertizează: Deficitul bugetar al Franței este bombă cu ceas pentru stabilitatea euro

Criza politică complică situația

Demiterea lui Bayrou exercită presiune asupra președintelui Emmanuel Macron pentru a găsi o soluție la impasul parlamentar, astfel încât să prevină tulburările sociale și nervozitatea piețelor. Palatul Élysée a anunțat că va numi un nou premier în zilele următoare.

Planurile lui Bayrou, inclusiv ideea nepopulară de a elimina două zile de sărbătoare națională, urmau să reducă deficitul Franței la 4,6% din PIB anul viitor, de la 5,4% anul acesta. Propunerile sale vor fi acum lăsate deoparte, iar succesorul său va avea sarcina de a elabora un nou pachet fiscal pentru 2026, care va fi aproape sigur diluat în efortul de a convinge opoziția să se abțină și să îl aprobe.

Raportul dintre datoria Franței și PIB a crescut la 113% anul trecut, potrivit Eurostat, de la 101% în 2017, când Macron și-a început mandatul prezidențial. Se preconizează că acesta va ajunge la 118% până în 2026. Agenția de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al țării în decembrie.

Rivalele S&P Global și Fitch au o perspectivă negativă, Fitch urmând să publice vineri ultima sa revizuire a ratingului.