Video Fermierii României, MEDIAFAX TALKS. Ionuţ Parfente, Kaufland: Bunele practici îi ajută pe fermieri să-şi vândă produsele/ Nicuşor Şerban, Holstein RO: Statul subvenţionează ferme care nu mai au nicio vacă în curte

Directorul pentru Achiziţii Legume Fructe din cadrul Kaufland, Ionuţ Parfente, a detaliat – la conferinţa „Fermierii României” – cerinţele de obţinere a certificării GlobalG.A.P. de către fermieri, subliniind că respectarea acestora le oferă şansa de a-şi vinde produsele în reţelele de retail modern.

1025 afișări

Certificarea GlobalG.A.P. (Good Agriculture Practice) a apărut ca o necesitate pentru lanţurile de retail, care erau preocupate de părerile consumatorilor privind siguranţa alimentară, siguranţa produselor, impactul asupra mediului, creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea condiţiilor în care se fabrică produsele, a explicat oficialul Kaufland. El a participat la conferinţa „Fermierii României”, organizată de MEDIAFAX şi revista Agrointeligenţa.

„Marile reţele comerciale au ajuns la concluzia că trebuie să-şi unifice toate standardele de caliate şi să întocmească un caiet de sarcini comune”. Aceste caiete de sarcini au fost instituite „pentru ca toată lumea să ştie la ce să se aştepte când doreşte să vândă către reţelele de retail”, a menţionat Ionuţ Parfente.

În prezent, la nivel mondial, 13% din certificările GlobalG.A.P. sunt ale membrilor reţelelor de retail, 48% sunt ale furnizorilor de produse şi 38% sunt ale membrilor asociaţi. „În România există 87 de ferme certificate individual (Opţiunea 1) şi două certificări sunt obţinute de grupuri de producători (Opţiunea 2)”, a arătat reprezentantul Kaufland.

Referindu-se la programul oferit de Kaufland pentru obţinerea de către fermieri a certificării GlobalG.A.P., Ionuţ Parfente a arătat că acesta are trei componente: „trainingul pentru producătorii selectaţi în program, consultanţa în teren, la fermele producătoare, şi certificarea efectivă”. Iar programul respectiv are ca obiective siguranţa alimentară, trasabilitatea produselor, îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă şi sănătate la locul de muncă (n.n. - în ferme), ca şi managementul corect la nivelul fermei – managementul financiar, dar şi al condiţiilor primare de producţie, al inputurilor, produselor de protecţie a plantelor, al mediului înconjurător etc.

Concret, „pentru obţinerea certificării GlobalG.A.P. de către fermele individuale (Opţiunea 1) există un caiet de sarcini care cuprinde 218 criterii; cerinţele majore trebuie îndeplinite 100%, cele minimale 95%, iar cele recomandate – cel puţin în proporţie de 50%. Pentru grupurile de producători (Opţiunea 2), fiecare producător în parte trebuie să îndeplinească acele criterii, la care se adaugă certificarea post-producţie pentru întregul grup sau la nivel de cooperativă”, a explicat oficialul Kaufland. El a precizat că obţinerea acestei certificări „nu e un lucru extraordinar de complicat” şi că în aceste zile sunt în analiză – în vederea certificării pentru anul 2017 – 20 de producători de legume şi fructe.

Ionuţ Parfente a mai arătat că din cele 218 puncte de control pentru certificarea GlobalG.A.P. cele mai multe se referă la siguranţa alimentară şi trasabilitatea produselor (99, respectiv 22 de criterii), protecţia mediului şi biodiversitate (69 de puncte), siguranţa şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru (28), care se controlează la faţa locului.

Obţinerea unei certificări GlobalG.A.P. presupune costuri începând de la 600 de euro per fermă anual.

Nicuşor Şerban, Holstein RO: Statul subvenţionează inclusiv ferme care nu mai au nicio vacă în curte

Preşedintele asociaţiei de crescători Holstein RO, Nicuşor Şerban, a arătat – la conferinţa „Fermierii României” – că subvenţiile din sectorul vacilor de lapte se dau fără un inventar recent, astfel că „statul subvenţionează inclusiv ferme care nu mai au nicio vacă în curte”.

„Suntem în situaţia neexplicabilă în care, deşi nu sunt bani pentru spitale şi sunt prea puţini bani pentru alocaţia copiilor, există bani pentru subvenţionarea unor ferme care nu mai au vaci”, a spus Nicuşor Şerban, la conferinţa „Fermierii României”, organizată de MEDIAFAX şi revista Agrointeligenţa.

„Când semnalăm acest lucru, ni se răspunde că nu poate fi rezolvat, că e o directivă europeană, cu toate că aici sunt bani naţionali, de la bugetul de stat, pentru ajutorul tranzitoriu. Dar eu nu ştiu să fie vreo notificare oficială făcută la Bruxelles în care să se spună că noi, România, începând cu 2016-2017, vrem să nu se mai plătească pe numărul de vaci – pe structura care a fost în 2013 – şi să facem un inventar. Acest lucru paradoxal se petrece inclusiv cu unii lideri ai crescătorilor de vaci care ei înşişi beneficiază de această schemă de plată nemaiavând animale în curte”, a spus preşedintele Holstein RO.

„Acest lucru se întâmplă în cârdăşie cu unele doamne din Ministerul Agriculturii. Ne putem gândi că acolo se întâmplă nişte lucruri care ar trebui să fie privite de DNA mai atent? Cred că ne putem gândi, altfel e greu să credem că există atâta prostie încât unora care au avut 500 de vaci la 31 ianuarie 2013 şi acum mai au 50 să le plătim subvenţii pe 500 de vaci. Nu e nici logic, nici normal, dar este legal, legea aşa spune. Nu poate fi acuzat nimeni de încălcarea legii, dar poate fi acuzat de cum a fost făcută legea şi pentru ce se perpetuează legislaţia în formula asta şi nimeni nu face nicio intervenţie”, a mai subliniat liderul asociaţiei Holstein RO.

Nicuşor Şerban a avertizat că dacă se mai continuă cu politica aceasta a laptelui „vom importa lapte în continuare, dar atenţie că vine anul 2020, când se elimină subvenţiile”. „România are 6% din efectivul de vaci la nivelul Europei şi ştiţi care e producţia? 0,6%! Ăştia suntem!”.

„Pentru ce subvenţionăm un milion şi ceva de vaci de lapte şi în acelaşi timp importăm lapte? Înseamnă că e ceva care nu funcţionează – aruncăm cu nişte bani ai bugetului fără să avem în spate o informaţie dacă se întâmplă ceva pozitiv cu aceşti bani”, a spus liderul Holstein RO, subliniind că „avem nevoie de o strategie foarte clară – încotro vrem să ducem sectorul vacii de lapte”.

Marius Bîcu, la „Fermierii României”: Importatorii de mâncare i-au atras şi pe ţărani la supermarket

Importatorii i-au convins până şi pe ţărani să cumpere mâncare din supermarketuri, a arătat – la conferinţa „Fermierii României” – directorul general al companiei De La Ferma, Marius Bîcu. El a explicat cum reuşesc retailerii să le vândă alimente de bază chiar şi locuitorilor din mediul rural.

„Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a spus Marius Bîcu la conferinţa „Fermierii României”, organizată de MEDIAFAX şi revista Agrointeligenţa.

„Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Ceea ce nu e rău, dar apare o problemă atunci când gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, iar şunca afumată şi cârnaţii – cu parizer”, a spus Marius Bîcu. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

„Cred că mâncarea din import se deosebeşte de cea românească prin ambalaj, prin marketing şi prin campaniile de vânzări. Importatorii chiar ştiu să vândă (...) Aş propune trei soluţii pentru producătorii autohtoni: să-şi facă un nume mai bun firmei sau cel puţin să lanseze un brand nou, să-şi posteze ferma online – e gratis, pe Google Maps – şi să-şi ambaleze produsele în cele mai frumoase pungi sau, după caz, cutii sau pet-uri”, a mai spus întreprinzătorul.

Marius Bicu le-a recomandat fermierilor: „Să ne pregătim pentru ceea ce vrea clientul, nu pentru ce am vrea noi să facem”.

Robert Rekkers, Agricover: Sursele de finanţări agricole însumează 37 de miliarde de lei pentru 2017

Directorul general al Agricover Credit, Robert Rekkers, a arătat – la conferinţa „Fermierii României” – că totalul finanţărilor agricole disponibile în acest an din surse private, de stat şi europene este de 37 de miliarde de lei, astfel că „2017 ar trebui să fie anul investiţiilor în agricultură”.

„Băncile cresc finanţările pentru fermieri în 2017 cu 4% faţă de 2017, IFN-urile (n.n.- instituţiile financiare nebancare) cu 15%, apoi creditul-furnizor, care e cam scump va stagna, iar bugetul Ministerului Agriculturii este optimist, creşte cu 10% ca plăţi directe. Estimăm, per total, 37 de miliarde de lei finanţări disponibile pentru ferme. Cine spune că nu sunt bani minte”, a declarat Robert Rekkers la conferinţa „Fermierii României”, organizată de MEDIAFAX şi revista Agrointeligenţa.

„Anul 2017 ar trebui să fie anul investiţiilor, pentru că 2016 a fost un an bun. În mare parte, fermele din România au avut rezultate record în termeni de culturi, mai ales la culturile mari (...) S-a creat o bază pentru investiţii mult mai mare pentru 2017. Plus că acesta este un an în care poţi profita de credite, este un nivel foarte jos în termeni de dobândă. Apetitul există, banii există, investiţiile – acestea sunt, cred eu, semnalul care trebuie dat fermierilor care au avut rezultate foarte bune în 2016”, a spus oficialul Agricover Credit.

În ce anume să investească fermierii? „În echipamente, la care estimăm o piaţă de două miliarde de lei anual, valoare ce va continua şi în 2017” şi „în achiziţia de terenuri noi, unde estimăm că volumul tranzacţiilora fost de peste 100.000 de hectare în 2016 şi va fi la fel în 2017; vorbim despre o piaţă totală de 1,5 miliarde de lei, în condiţiile în care preţurile terenurilor sunt în continuă creştere”. Robert Rekkers a mai menţionat şi irigaţiile, unde „avem o piaţă de 200 de milioane de lei ca investiţii”. Pentru echipamentele de irigaţii, „credem că în 2017 va fi un val de investiţii şi că se va dubla această piaţă. Ce se întâmplă în România: din 8-9 milioane de hectare de teren arabil, doar 5% se irigă, iar necesarul este de cel puţin jumătate din totalul terenurilor arabile”.

Rekkers a menţionat că atât statul, cât şi sectorul privat vor investi masiv în irigaţii. „Ce am citit în planul pe 2017-2020: proiectele sunt mari, acoperă două milioane de hectare, 200.000 de fermieri vor beneficia de alocări de la bugetul de stat, sumele fiind de 1,1 miliarde de lei de la stat plus 342 de milioane de euro din fonduri europene (...) Iar investiţiile private au crescut de la 40 de milioane de lei în 2011 la peste 200 de milioane de lei în 2016”.

De asemenea, costurile cu irigarea efectivă sunt de peste 1.000 de euro la hectar, însă „pentru sistemele moderne aceste costuri cresc la 1.500 spre 2.000 de euro la hectar; pentru cei care au terenuri în arendă, sistemele mobile de irigare vor fi cele maim atractive”, a mai spus Robert Rekkers.

Adresându-se în final participanţilor la conferinţa „Fermierii României”, directorul Agricover Credit le-a spus că „sunteţi un segment din economie care trebuie luat ca exemplu pentru România, şi mai sunt încă multe lucruri de făcut în viitor”.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici