FMI estimează o creștere economică a României de 1% la finalul anului, față de 2024. Concluziile Fondului la finalul misiunii din septembrie

Economia României este așteptată să crească în 2025 cu 1% față de 2024, și cu 1,4% în 2026, față de anul curent, niveluri considerate moderate pe fondul măsurilor de consolidare fiscală, au transmis reprezentanții FMI.

PIB-ul este așteptat să recupereze mai mult în al doua parte a anului, în contextul în care potrivit Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut al Românei a fost estimat pentru trimestrul II 2025 cu o creştere, în termeni reali, cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024.

Pe de altă parte, oficialii FMI atrag atenția că este nevoie de măsuri de ajustare fiscală începând din 2027 pentru a putea reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen medu și pentru a stabiliza nivelul datoriei publice la aproximativ 60%.

Pachetul de reforme pentru 2025-2026, „un pas important înainte”

Pe scurt, oficialii FMI se așteaptă ca economia să crească treptat, pe fondul consolidării fiscale necesare, esențiale pentru a aborda deficitele gemene în creștere. Inflația va rămâne temporar ridicată, înainte de a se încadra în plajei de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026, potrivit perspectivei FMI.

În ceea ce privește politica fiscală, oficialii FMI consideră că recentul pachet de reforme pentru 2025-2026, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. „Executarea sa completă și măsurile suplimentare de ajustare din 2027 pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice” se arată în declarația oficială.

Trimișii Fondului au tras concluzia, referitor la politica monetară, că abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce inflația se află pe o tendință descendentă fermă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezistența la șocuri, consideră aceștia.

Referindu-se la politicile structurale, oficialii FMI consideră că promovarea reformelor structurale, inclusiv consolidarea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE și sprijinirea creșterii economice în contextul ajustării fiscale necesare.

Concluziile integrale ale FMI:

Adâncirea deficitelor gemene pe fondul încetinirii creșterii

„Activitățile economice au fost moderate, în timp ce inflația a crescut recent în mod notabil din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB-ului real a scăzut la 0,8% în 2024, deoarece consumul privat puternic, pe fondul creșterii robuste a salariilor, a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. Impulsul creșterii a rămas slab în prima jumătate a anului 2025, deoarece incertitudinea semnificativă a afectat sentimentul economic. Inflația de bază a rămas ridicată la 7,9% (față de anul precedent, an/an) în august, determinată de inflația persistentă a serviciilor, datorită creșterii salariale încă puternice, deși moderate. Inflația totală a crescut semnificativ la 9,9% (an/an) odată cu eliminarea plafonării prețului energiei electrice și creșterea cotei TVA.

Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului fiscal. Deficitul fiscal a crescut la 8,7% din PIB (cash) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariilor din sectorul public și cheltuielilor publice de capital finanțate pe bază internă. Deficitele fiscale în creștere au contribuit la creșterea deficitului de cont curent, ajungând la 8,4% din PIB. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul fiscal mare a persistat până la jumătatea anului, determinat de creșterile continue ale cheltuielilor curente.

Se așteaptă ca creșterea economică să crească treptat până la niveluri moderate pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul real este prognozat să crească cu 1,0% și, respectiv, 1,4% în 2025 și 2026, deoarece accelerarea investițiilor finanțate de NextGenerationEU (PNRR – n.r.) NGEU ar compensa parțial o moderare a consumului privat rezultată din inflația temporar ridicată și efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025-2026, care include reforme fiscale pentru creșterea cotelor standard și reduse de TVA, împreună cu o înghețare continuă a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026. Se așteaptă ca inflația totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni înainte de a se încadra în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul anului 2026.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. O retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-26 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat. O creștere mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali – potențial coroborată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine și o intensificare a conflictelor regionale – ar putea afecta fluxurile comerciale și de investiții străine directe. Pe de altă parte, implementarea solidă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida sentimentul investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se aștepta, rezultând o creștere și o investiție privată mai mari. Riscurile în sens ascendent la adresa inflației includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. O creștere salarială mai puternică decât se aștepta, posibil determinată de o inflație totală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea preconizată a inflației de bază.

Consolidarea sustenabilității fiscale, susținând în timp și creșterea economică

Amplul proces de consolidare fiscală pentru 2025-2026 este binevenit, iar executarea sa, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii pieței. Pachetul de reforme, dacă va fi executat pe deplin, se așteaptă să reducă deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și, respectiv, 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și 2026, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Cu toate acestea, se preconizează că deficitul fiscal se va reduce doar treptat ulterior, până la aproximativ 5% din PIB până în 2030, raportul datorie publică/PIB continuând să crească până la aproape 70%. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔% din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul la sub 3% din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Anunțarea în avans a unor măsuri concrete, de pus în aplicare începând cu 2027, ar contribui la restabilirea credibilității și la creșterea previzibilității politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și companii și îmbunătățind climatul investițional.

Unele reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor UE disponibile, ar contribui la consolidarea finanțelor publice, susținând în același timp creșterea economică.

• Veniturile fiscale ale României ca procent din PIB sunt printre cele mai mici din UE și insuficiente pentru a susține nevoile tot mai mari de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate cu mediile de la nivelul UE. Un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și echității.
• Pe fondul unei consolidări fiscale semnificative, este esențial să se avanseze reformele structurale pentru a consolida în mod durabil creșterea economică și pentru a debloca fondurile UE angajate. Cadrul de gestionare a investițiilor publice al României ar trebui îmbunătățit în continuare prin consolidarea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea și implementarea eficientă a investițiilor publice. De asemenea, este necesară o prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026.

Reformele structurale fiscale suplimentare pentru a consolida guvernanța fiscală și a îmbunătăți eficiența sunt esențiale pentru a susține implementarea eficientă a măsurilor de ajustăre fiscală. Eforturile continue de digitalizare ale Guvernului ar contribui la consolidarea administrației fiscale și a furnizării de servicii din sectorul public. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este o evoluție pozitivă pentru consolidarea managementului informațiilor și a planificării bugetare. Pentru a îmbunătăți în continuare eficiența cheltuielilor, analizele periodice ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrate în bugetarea anuală. Un cadru fiscal pe termen mediu mai puternic, care să includă strategii credibile de venituri și cheltuieli pe termen mediu, precum și planuri de contingență, ar contribui, de asemenea, la insuflarea prudenței și credibilității fiscale.

Readucerea durabilă a inflației la țintă

Reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare pentru a asigura revenirea sigură a inflației la intervalul-țintă. Impactul temporar al creșterii cotei TVA și al expirării plafonării prețurilor la energie, precum și presiunile salariale continue au sporit riscul ca așteptările inflaționiste să devină dezechilibrate. Prin urmare, orientarea actuală a politicii monetare rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și a prețurilor se moderează într-un mod susținut. Între timp, având în vedere incertitudinea sporită și riscurile în evoluție, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze rata dobânzii de politică monetară în funcție de condițiile economice predominante și de dinamica prețurilor.

O creștere treptată a flexibilității cursului de schimb bilateral pe termen mediu ar spori rezistența la șocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoțită de o comunicare clară, ar contribui la limitarea oportunităților de carry trade, la atenuarea necorelărilor bilanțurilor și la sporirea rezistenței economice la șocurile externe. Împreună cu ajustarea fiscală, aceasta ar contribui, de asemenea, la consolidarea poziției externe slabe.

Protejarea stabilității sectorului financiar

Reziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit, cu bilanțuri mai solide. Băncile rămân bine capitalizate și lichide. Orientările BNR de a păstra profiturile, combinate cu creșterea rezervei de capital anticiclice (CCyB) au sporit rezistența sistemului financiar prin consolidarea capitalului și a rezervelor de capital recuperabile. În ciuda unei deteriorări recente, calitatea activelor din sistemul bancar general rămâne sănătoasă, rata creditelor neperformante fiind apropiată de media UE.

Zone emergente de vulnerabilitate justifică o vigilență continuă. Autoritățile de supraveghere trebuie să continue monitorizarea calității activelor și testarea la stres a condițiilor de lichiditate, pe fondul expunerii suverane tot mai mari a băncilor, al creșterii active a creditului de consum și al împrumuturilor valutare considerabile neacoperite. Efortul continuu al BNR de a extinde gama de garanții eligibile conform criteriilor de ajustare bazate pe risc este binevenit și va consolida schema de asistență pentru lichiditate de urgență. Autoritățile ar trebui să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale pentru a se alinia la riscurile în evoluție și a asigura o rezistență sporită.

Reforme structurale pentru a stimula potențialul de creștere

Avansarea reformelor structurale este vitală pentru a stimula în mod durabil creșterea în contextul unei consolidări fiscale ample. Înființarea unei agenții independente pentru monitorizarea sectorului întreprinderilor mari de stat este binevenită. Numirea la timp a consiliului de administrație ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea și să sporească eficiența în sectoarele dominate de întreprinderile de stat. Îmbunătățirea predictibilității și a calității reglementărilor ar îmbunătăți climatul de afaceri și ar reduce informalitatea. Având în vedere îmbătrânirea populației, este importantă și creșterea participării la forța de muncă și a productivității, inclusiv printr-o mai bună disponibilitate a serviciilor de îngrijire a copiilor și investiții în calitatea educației.

Tranziția României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va contribui la atingerea securității energetice. În toamna anului 2024, autoritățile au prezentat Planul Național Integrat pentru Energie și Climă actualizat și Strategia Energetică Națională 2025-2035 pentru a atinge emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, ar putea fi luate în considerare stimulente suplimentare pentru limitarea emisiilor în sectoarele care nu sunt acoperite de regimul Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv o taxă complementară pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor. Mai important, o piață energetică complet integrată și interconectată în cadrul unei Uniuni Energetice la nivelul UE rămâne crucială”.