Isărescu, explicaţii pentru creşterea preţurilor: Suntem acuzaţi că am dat cu capul precum berbecul în creşterea economică / Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5%

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi, în comisia Economică din Senat, că BNR nu are control asupra preţurilor stabilite de Guvern, ci poate interveni pe alte căi. Guvernatorul a explicat şi majorarea dobânzii de politică monetară.

3927 afişări
Imaginea articolului Isărescu, explicaţii pentru creşterea preţurilor: Suntem acuzaţi că am dat cu capul precum berbecul în creşterea economică / Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5%

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la şedinţa Comisiei economice a Senatului, pe tema inflaţiei

"După cum s-a menţionat în analizele noastre, inclusiv în raportul pe luna februarie, majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Au generat creştei de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi. Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adăugat şi epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, dacă am fi calculat evoluţia inflaţiei fări impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creşterea ratei inflaţiei relevă şi impact în majorarea costurilor salariale. În acest context şi în lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibe efecte economice şi sociale nocive", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Acesta susţine că Banca Naţională nu poate influenţa deciziile guvernanţilor, ci poate interveni pe alte căi.

"S-a pus întrebarea de ce BNR a majorat dobânda de politică monetară. Situaţia din România diferă de alte ţări. O primă diferenţă e că rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţinţit, În timp ce în România e la 4,7%. În prezent rata e la 1,8 în cehia, 1,4% în Polonia şi 1,9% Ungaria. Aşa este am avut o inflaţie negativă, dar cum vă spuneam, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflaţiei fără impact fiscal, în ultima jumătate a anului trecut a fost chiar pozitivă. Noi ţintim inflaţia cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influenţă asupra preţurile administrate, cele stabilite de Guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care îl influenţăm cu instrumente indirecte. Mai putem să folosim şi măsuri mai puţin ortodoxe, limite maxime de împrumut pentru persoane fizice şi juridice. Responsabili pe partea ofertei sunt factorii externi pe care n-ai cum să-I controlezi. Dacă, de exemplu, creşte preţul la ţiţei, apare o mare întrebare, dacă este bine ca politica monetară să strângă în aşa măsură cererea agregată încât să dea în jos producţia a cest lucru să compeseze şocul exogen al creşterii preţului la ţiţei. Şocul trebie lăsat să existe şi Banca Centrală să se concentreze pe efectele secundare şi creşterea preţurilor exogenă să nu se transforme într-o inflaţie de fond. S-a reintrodus acciza la combustibil s-au înregistrat o creştere a preţurilor centrale. Nici acest lucru nu a fost tolerabil, pentru că fiind o inflaţie mică, chiar dacă a fost ecranată de reducerea TVA, noi am rămas în ţinta inflaţiei, 3,5%.", a mai spus Isărescu.

"Suntem acuzaţi sau se sugerează că la începutul anului am dat cu capul precum berbecul în creşterea economică. Noi credem că reacţia noastră a fost corespunzătoare situaţiei, proporţionată cu riscurile care ne ameninţă şi că ea va da roade. Viziunile mai mult sau mai puţin pesimiste, conform căruia cursul se va duce într-un trend pe care nu pot să-l pronunţ, iar inflaţia la fel. În ultimul raport al FMI este o frază care spune că dacă politica monetară nu va fi încurajată de politica fiscală, Banca Naţonală nu poate decât să majoreze şi mai mult dobânda. Creşterea dobânzilor s-ar putea să fie singura alternativă", a declarat Mugur Isărescu, în faţa aleşilror din comisia Economică din Senat.

Isărescu: Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5%

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi, în Comisia Economică din Senat, că speră ca până la finalul anului rata inflaţiei să ajungă la 3,5%, în condiţiile în care acum este de 4,7%. Isărescu a explicat şi de ce s-au tipărit mai mulţi bani anul trecut decât în 2016.

"Masa monentară nu intră numai numerar în circulaţie. Cea mai mare parte din creştere este că au crescut depozitele, oamenii au economisit mai mult. Apoi, dacă Guvernul majorează salariile şi nu există numerar ca să se plătească salariile cine este de vină. Deci Banca Centrală trebuie să acopere toate angajamentele făcute de Guvern. Nu priviţi tipărirea banului ca pe ceva ostentativ prin care invadăm economia cu bani. Al treilea motiv este că istoric au fost curente care au spus că există relaţie între masa monetară şi inflaţie, dar tot istoric, această relaţie este slabă", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Acesta spune că inflaţia ar trebui să ajungă, la final de an, la 3,5%..

"Relaţia asta este foate complicată. De exemplu, masa moneetară a Băncii Centrale Europene, a avut o explozie a banilor tipăriţi. (…) Dacă băncile centrale din marile state, SUA, Anglia, UE, nu făceau acest lucru, atunci inflaţia se transforma într-o depresiune. Masa monetară în România n-a crescut mai mult ca în Cehia, Polonia şi Ungaria. Deci corelaţia între creşterea preţurilor şi masa monetară este mai complicată decât atât. Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5% până la sfârşitul anului", a mai spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, participă, joi, la Comisia economică a Senatului, la o discuţie cu tema ”Evoluţia inflaţiei şi implicaţiile pentru economia României”, în contextul în care rata inflaţiei a crescut în februarie la 4.7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La dezbatere vor fi prezenţi şi membrii Consiliului de Administraţie ai acesteia, viceguvernatorii Florin Georgescu şi Eugen Nicolăescu.

"Este o premieră pentru Parlament în acest mandat, când Guvernatorul BNR răspunde invitaţiei pentru a dezbate împreună, profesionist şi transparent, situaţia economică a României. Astăzi nu vorbim politică. Încercăm împreună să găsim soluţii pentru viitor. Este o oportunitate şi pentru PSD-işti de a participa la o discuţie serioasă despre problemele economice ale ţării pentru că din punctul meu de vedere implementarea programului de guvernare ne-a adus în această situaţie", a scris pe Facebook, şeful Comisiei economice a Senatului, Florin Cîţu.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 4,7% faţă de februarie 2017, iar faţă de ianuarie 2018 creşterea este de 0,3%. Inflaţia nu a mai urcat la acest nivel din anul 2013.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici