Isărescu: Nu cred că Negriţoiu a fost schimbat pentru Iran. Să nu fim mai catolici decât Papa

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că nu crede că înlocuirea lui Mişu Negriţoiu din poziţia de director general al ING Bank România a avut legătură cu înţelegerea semnată de grupul olandez cu autorităţile din SUA privind operaţiunile cu Iranul derulate prin România, dar se va interesa.

644 afişări
Imaginea articolului Isărescu: Nu cred că Negriţoiu a fost schimbat pentru Iran. Să nu fim mai catolici decât Papa

Fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu (Imagine: Victor Ciupuliga/Mediafax Foto)

"Bineînţeles că sunt informat. O asemenea informaţie este în special la Direcţia de Supraveghere şi apoi spre Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Se întâmplă şi la case mult mai mari. Nu fac un salt şi nu întorc spatele la o asemenea problemă, este într-adevăr o problemă, dar să o punem în dimensiunea ei, cam asta vreau să zic (...) Să nu fim mai catolici decât Papa", a spus Isărescu, întrebat dacă ştia de implicarea sucursalei ING Bank din România, în perioada în care Mişu Negriţoiu era director general al băncii, în tranzacţiile ilegale cu Iranul pentru care mai mulţi angajaţi ai băncii au fost sancţionaţi şi banca a semnat o înţelegere cu autorităţile americane şi a plătit o amendă de peste 600 milioane de dolari.

Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu este propus pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

ING Group a acceptat, la mijlocul anului 2012, plata a 619 milioane dolari pentru închiderea unei investigaţii în SUA privind falsificarea înregistrărilor financiare pentru ocolirea sancţiunilor aplicate unor state precum Cuba şi Iran.

Autorităţile din SUA au anunţat atunci că operaţiunile cu Iranul s-au operat prin sucursala din România.

"Nu, asta nu ştiam, şi nici nu cred că s-a schimbat ... S-a terminat un mandat şi a a fost promovat spre o funcţie mai nobilă (...) Dacă judecăm aşa, dacă suntem atât de severi cu noi înşine, avem foarte multe riscuri reputaţionale", a spus Isărescu, la insistenţele presei dacă schimbarea din funcţie a lui Negriţoiu ar fi avut legătură cu această situaţie, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă şi alţi angajaţi au fost sancţionaţi şi mai mulţi salariaţi concediaţi.

Mişu Negriţoiu a fost director general al ING România până în vara lui 2012, iar ulterior a ocupat poziţia de preşedinte non-executiv.

Guvernatorul BNR a arătat că cel mai mare risc reputaţional îl reprezintă faptul că nu există specialişti care să preia poziţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi să reprezinte cu succes România la Comitetul European de Risc Sistemic, un important proiect european de supraveghere consolidată a pieţelor financiare.

"Participarea la nivel european care este din ce în ce mai intensă, acolo este un CERS, unde iniţial s-a pornit cu 80 de supraveghetori din 26 de ţări, pentru că nu numai în România, ci şi în alte ţări erau patru, în Franţa au fost chiar cinci organe de supraveghere, acest CERS european la început a mers greu, cu 80 de inşi la o masă vă daţi seama cum este, s-a consolidat şi acolo. Acesta este un proiect european. Ca persoană care am participat şi înainte de înfiinţare, la înfiinţare şi ulterior, vă spun că nu oricine se poate duce acolo, că te duci degeaba. Nu e vorba numai de limbaj, este vorba de un limbaj extrem de greoi, înalt profesionalism şi aşa mai departe. O fi ce spuneţi dumneavoastră, un risc reputaţional, dar noi avem un risc reputaţional major, că nu prea avem de unde alege. Dacă dumneavoastră ne găsiţi, chiar vă sugerez să o faceţi", a continuat Isărescu.

Oficialul BNR a mai arătat că recunoaşterea de către grupul ING a operaţiunilor cu Iran şi Cuba a însemnat, implicit, şi recunoaşterea că nici organul de supraveghere nu şi-a făcut în totalitate datoria.

"O să-l mai întrebăm pe Nicu Cinteză (Nicolae Cinteză - directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR), că el ştia ceva mai mult. Nu, nu cunosc mai mult. Ştiu că a fost şi s-au plătit amenzile, cam asta este (...) Fără să vă dau nume, pentru că, într-adevăr, toate băncile sunt atente aici, în ultimii trei sau patru ani, au cerut audienţe la guvernatorul BNR cel puţin vreo cinci preşedinţi de bănci, toţi plângându-se că Direcţia noastră de supraveghere a devenit foarte riguroasă şi acuzând exact de-a-ndoaselea decât spuneţi dumneavostră. Domne, tot raportăm, că acolo există şi cuvântul suspiciune. Dacă o tranzacţie ţi se pare suspicioasă. Când introduci cuvântul suspiciune este şi un element subiectiv. Vine reglementatorul şi spune: domne, asta e cam suspicioasă. Nu mi s-a părut domne suspicioasă. Şi începe o discuţie din aceasta... fără sfârşit. Deci, intrăm într-un domeniu în care noi nu am avut foarte multă experienţă", a adăugat Isărescu.

El a arătat că Mişu Negriţoiu are experienţa necesară şi mai ales are capacitate organizatorică, pentru că la ASF trebuie cineva care să ştie să facă "guvernance", să ia o instituţie să o reclădească, să-i recâştige credibilitatea.

"Aici, într-adevăr, poate să apară un risc reputaţional. Vedeţi, eu nu cred că sunt o persoană nepătată. Am înţeles de la dumneavoastră, din presă, că şi eu am petele mele, că l-aş fi promovat pe Mişu Negriţoiu ca să scap de criticile lui. Parcă asta am citit. Să nu se mai ia de Banca Naţională. Vedeţi ce reputaţie, să spunem, cu semnul întrebării, am şi eu? Nu cred că ce spuneţi dumneavoastră este o problemă pentru dânsul şi pentru noi", a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR a ţinut să precizeze că s-a implicat în numirea noului şef de la ASF pentru că el reprezintă România la CERS şi este interesat de calitatea colegilor cu care va merge la reuniunile comitetului.

"Vă spun ca persoană care... pentru că am tot vorbit cu ei, cu X cu Y, cu aşa, într-o preocupare nu că să mă bag în treaba altora, ci ca o preocupare asupra acestui proiect european, unde banca centrală are rolul principal. Deci, în majoritatea cazurilor din Europa, să nu spun în exclusivitate, pentru că sunt şi alte modele, în care toţi supraveghetorii sunt uniţi în afara băncii centrale, modelul nordic. Dar în acest model banca centrală are un rol esenţial. Reprezint România la acest CERS, deci nu m-am băgat ca musca în zer, ci pentru că am o responsabilitate, merg acolo şi, dacă merg acolo, trebuie să ştiu cu cine merg, cu ce colegi merg. Aşa că m-am interesat. Unii consideră că e un domeniu greu, alţii că n-au încă specializarea necesară, deci asta am vrut să vă spun. Nu că Mişu Negriţoiu este singurul (...) Poate-mi daţi vreo idee, nu să-l schimbăm pe Mişu, noi îi dorim lui Mişu Negriţoiu mult succes în continuare, însă să nu fim mai catolici decât Papa, asta am vrut să vă spun. Am să mă interesez de ce spuneţi dumneavoastră la domnul Cinteză", a conchis Isărescu.

Curtea de Apel Bucureşti a decis la începutul lunii martie arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului preşedinte ASF Dan-Radu Ruşanu.

Ruşanu a fost reţinut, pe 25 februarie, în dosarul "Carpatica", după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

În săptămâna anterioară reţinerii, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica.

În dosarul "Carpatica", omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

BNR a suspendat dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru Ilie Carabulea împreună cu un grup de acţionari cu care acţionează concertat.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici