Isărescu: Nu există riscul deflaţiei. Nu avem certitudinea că inflaţia se va menţine la nivel scăzut

"Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă situarea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie pe termen scurt inferioară celei prognozate anterior, sub influenţa unor factori conjuncurali (evoluţia preţurilor volatile, în special a celor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale) şi pe fondul persistenţei deficitului de cerere şi al ameliorării anticipaţiilor inflaţioniste. Consolidarea pe termen mediu a acestei traiectorii nu este încă certă", se arată în comunicatul detaliat transmis de BNR după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

Isărescu a explicat că incertitudinile privind evoluţia inflaţiei sunt legate de evoluţia preţurilor agroalimentare, efectul de bază din TVA-ul redus la pâine, care va dispărea în septembrie, dar şi de preţul ţiţeiului. Tot la capitolul "incertitudini" banca centrală notează deficitul de cerere şi îmbunătăţirea anticipaţiilor inflaţioniste.

"Publicul, pieţele cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015. Algoritmul BNR este ca rata de politică monetară să ţintească inflaţia pe termen mediu, acesta este obiectivul nostru. Ne uităm, bineînţeles, că a ajuns la 0,9% în mai (rata anuală a inflaţiei - n.r.) şi e posibil să scadă chiar mai mult inflaţia medie pe 12 luni, dar ne uităm la traiectoria peste 12-14 luni, aceea ne interesează mai mult", a spus Isărescu.

El a precizat că, BNR lucrând cu prognoze pe doi ani, tendinţele încă nu sunt consolidate pentru a doua parte a anului şi anul viitor, putând apărea volatilităţi.

"Nu avem certitudinea că această traiectorie este ireversibil mai joasă. Pot să apară volatilităţi, pentru că o bună parte din această evoluţie vine din preţurile volatile, s-ar putea ca la anul să avem altă perspectivă şi atunci ne trebuie mult mai multe elemente ca să spunem că traiectorie este consolidată şi în baza ei luăm o decizie de politică monetară", a explicat guvernatorul BNR.

El a precizat că, în ceea ce priveşte variaţiile pe termen scurt, BNR lucrează mai mult cu managementul lichidităţilor, dobânzile în piaţa monetară având rolul, împreună cu evoluţia şi flexibilitatea cursului, să se adreseze variaţiei conjuncturale.

"Cu managementul lichidităţii, experienţa ne-a arătat că suntem mult mai eficienţi în a încuraja băncile să reducă dobânzile la creditare. Este vorba de maniera în care dozăm instrumentele. Mult mai eficient pentru asemenea perioadă şi situaţii este managementul lichidităţii decât rata dobânzii de politică monetară", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.

"Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal - şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere - nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite", a precizat şeful BNR.

El a admis voalat că, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată, banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie.

"A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei - n.r.) este una de durată", a conchis guvernatorul BNR.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis marţi să menţină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an şi să reducă ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele în lei au rămas la 12%.