Mai sunt interesați investitorii străini să vină în România? Răspunsul lui Daniel Constantin, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior
Daniel Constantin, numit de aproximativ o lună președinte al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), entitate care funcționează în subordinea Guvernului și sub coordonarea premierului, a detaliat, în interviul pentru Mediafax, imaginea de moment a investițiilor străine pe piața autohtonă, demersurile pentru creșterea atractivității României dar și acțiunile concrete pentru ca antreprenorii locali să ajungă cu produsele sau serviciilor lor pe piețele internaționale.
Coincidența fac că interviul a fost transmis la o zi după ce Guvernul a adoptat, miercuri seara, o serie de măsuri pentru a facilita demersurile potențialilor investitori pentru intrarea pe piața românească, de la scurtarea termenelor de analiză și reducerea taxelor, la majorarea pragului de la care este nevoie de avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Directe (CEID, fosta CEISD), de la 2 la 5 milioane de euro.
Potrivit Executivului, prin Ordonanța de Urgență adoptată joi se creează un cadru mai clar, mai predictibil și mai prietenos pentru investiții, care să sprijine relansarea economică și creșterea competitivității României, asigurând, totodată, capacitatea statului de a gestiona eficient riscurile de securitate, în deplină concordanță cu evoluțiile și exigențele cadrului european.
Majoritatea investitorilor, interesați de dezvoltarea unor proiecte de tip greenfield
Reporter: Sunt investitorii străini interesați să vină în România? Conform declarațiilor dvs de la evenimentul OPIA de marți, ARICE a primit mai multe solicitări de informații din partea mai multor potențiali investitori, majoritatea interesați de parteneriate. Puteți să detaliați, vă rog, în ce domenii activează aceștia și din ce țări?
Daniel Constantin: În ceea ce privește companiile străine care s-au adresat Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, interesul acestora în vederea implementării unor proiecte investiționale în România este real și se menține la un nivel ridicat. Aceste solicitări confirmă faptul că țara noastră este percepută în continuare ca o destinație atractivă pentru investiții în regiunea Europei Centrale și de Est.
Majoritatea investitorilor care au contactat agenția sunt interesați de dezvoltarea unor proiecte de tip greenfield, unele dintre acestea putând implica și parteneriate cu companii românești, cu autorități locale sau cu alte entități instituționale. Această abordare reflectă o tendință tot mai pronunțată în rândul investitorilor internaționali de a construi proiecte sustenabile, integrate în ecosistemele industriale locale, care să valorifice atât resursele existente, cât și potențialul de dezvoltare al economiei românești.
Din punct de vedere sectorial, solicitările primite de Agenție au vizat în principal următoarele domenii: industria manufacturieră avansată, producția de componente pentru sectorul automotive și mobilitate electrică, energia regenerabilă, tehnologia informației și comunicațiilor, cercetare și dezvoltare, agribusiness, precum și proiecte de infrastructură logistică și industrială.
În ceea ce privește proveniența investitorilor, interesul vine dintr-o varietate de piețe importante pentru fluxurile globale de investiții. Încă de la înființarea ARICE, au fost primite solicitări din partea unor companii din Statele Unite ale Americii, Germania, Franța, Italia, Austria, Suedia, Irlanda, Finlanda, Ucraina, Lituania, Turcia, Japonia, India, China, Coreea de Sud etc. În multe dintre aceste cazuri, companiile au analizat oportunitatea de a dezvolta proiecte care să deservească atât piața românească, cât și piața europeană.
Interesul manifestat în ultima perioadă confirmă faptul că România are potențialul de a atrage proiecte investiționale importante, iar obiectivul nostru este să transformăm acest interes în investiții concrete care să genereze valoare adăugată pentru economia națională și să consolideze poziția României în economia regională și europeană.
Reporter: Care sunt principalele dvs direcții / măsuri pentru stimularea atragerii de investiții străine?
Daniel Constantin: Atragerea investițiilor străine directe reprezintă una dintre prioritățile strategice ale Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, având un rol esențial în consolidarea competitivității economiei românești, în modernizarea bazei industriale și în integrarea României în lanțurile globale de valoare adăugată. În acest context, obiectivul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior este acela de a consolida poziția României ca destinație competitivă și predictibilă pentru investiții în Europa Centrală și de Est, capabilă să atragă proiecte strategice și investiții pe termen lung.
Prin atragerea investițiilor în industrii avansate și inovatoare, România poate deveni un hub industrial competitiv la nivel european
Una dintre principalele direcții de acțiune este promovarea activă și strategică a avantajelor competitive ale României în principalele piețe sursă de capital. România beneficiază de un set solid de atuuri: apartenența la Uniunea Europeană și NATO, poziția geostrategică la intersecția principalelor coridoare comerciale dintre Europa, Asia și Orientul Mijlociu, precum și o forță de muncă bine calificată și competitive.
În acest sens, Agenția își propune intensificarea activității de promovare economică externă prin participarea de road-show-uri și misiuni economice în state cu potential ridicat în ceea ce privește exportul de capital precum Statele Unite ale Americii, Japonia, Coreea de Sud. De asemenea, avem în vedere și targetarea unor state din Europa Occidentală, precum și organizarea de forumuri economice și întâlniri directe cu mari investitori globali.
În paralel, un obiectiv important îl reprezintă consolidarea rolului instituțional al Agenției ca punct unic de contact pentru investitori, în spiritul conceptului de „one-stop-shop”. Investitorii internaționali caută predictibilitate, transparență și eficiență administrativă. Din această perspectivă, lucrăm la îmbunătățirea coordonării interinstituționale și la simplificarea proceselor administrative, astfel încât investitorii să aibă un interlocutor clar care să faciliteze implementarea proiectelor lor în România. Aceste demersuri sunt în deplină concordanță cu recomandările OCDE privind îmbunătățirea guvernanței investițiilor și consolidarea cadrului instituțional pentru atragerea capitalului internațional.
O altă direcție strategică este orientarea către atragerea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată ridicată, care pot transforma România într-un hub regional pentru industrii tehnologice și inovatoare. Vizăm în mod special investițiile în domenii precum producția avansată, industria automotive și mobilitatea electrică, producția de baterii și componente pentru vehicule electrice, industria aerospațială și de apărare, tehnologia informației și comunicațiilor, cercetarea și dezvoltarea, energia verde, industria semiconductorilor sau industria farmaceutică. Atragerea unor investiții în aceste domenii contribuie nu doar la crearea de locuri de muncă de înaltă calificare și la transferul de tehnologie și know-how ci și la dezvoltarea unor ecosisteme industriale moderne și competitive.
În același timp, ne concentrăm pe dezvoltarea unor ecosisteme industriale și a lanțurilor de furnizori locali, astfel încât investițiile străine să genereze un impact economic cât mai amplu. Integrarea companiilor românești în lanțurile globale de producție ale investitorilor internaționali reprezintă un obiectiv important, deoarece contribuie la creșterea competitivității economiei românești și la stimularea exporturilor.
Relevant în strategia noastră este poziționarea României ca hub regional pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei. Reconstrucția Ucrainei va genera unul dintre cele mai mari programe de investiții din Europa în următorii ani, iar România are oportunitatea de a deveni o platformă logistică, industrială și financiară pentru companiile care vor participa la aceste proiecte. Proximitatea geografică, infrastructura portuară, în special Portul Constanța, capacitățile logistice și industriale ale României, precum și conectivitatea regională pot transforma țara noastră într-un punct de sprijin esențial pentru investițiile destinate reconstrucției Ucrainei. În acest context, promovăm activ România ca hub regional pentru investiții și pentru proiectele economice asociate reconstrucției.
Prin consolidarea cadrului instituțional și alinierea la standardele OECD, România își întărește poziția de destinație competitivă pentru investițiile globale.
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reprezintă un obiectiv strategic care va consolida credibilitatea mediului investițional din România. Standardele OCDE în materie de guvernanță economică, transparență și politici investiționale reprezintă un reper important pentru investitorii internaționali. Prin alinierea politicilor noastre la aceste standarde, România transmite un semnal clar privind angajamentul pentru un cadru economic modern, predictibil și competitiv.
Reporter: Care sunt produsele/categoriile de produse care generează cele mai semnificative deficite ale balanței comerciale alte României, conform celor mai recente date ale ARICE, un clasament cu sumele aferente fiecărei categorii?
Daniel Constantin: Valoarea totală a comerțului internațional cu bunuri al României a fost în anul 2025 de 225,96 miliarde Euro, în creștere cu +3,29% față de anul 2024, exportul înregistrând o creștere la 96,6 miliarde Euro (+4,2%), iar importul o creștere la 129,4 miliarde Euro (+2,6%).
România a încheiat anul 2025 cu un deficit al balanței comerciale cu bunuri de -32,74 miliarde Euro, în scădere cu -2,0% față de anul anterior. Raportat la PIB-ul României, deficitul comercial în 2025 a reprezentat 8,6%.
Soldul negativ al balanței comerciale a României în relația cu partenerii din UE27 s-a cifrat, în anul 2020, la -13,46 miliarde Euro, iar pe relația cu țările non-UE 27 a atins -4,92 miliarde Euro.
Deficitul balanței comerciale a României în relația cu partenerii din UE27 s-a cifrat, în anul 2025, la -24,33 miliarde Euro, iar pe relația cu țările non-UE 27 a atins -8,41 miliarde Euro.
În anul 2025 primele 20 de produse cu deficite semnificative înregistrate, conform datelor INS; prelucrate de ARICE, sunt:
După cum se poate observa, în funcție de gradul de complexitate, produsele cu deficit semnificativ acoperă o arie largă, acestea reprezentând atât materii prime, cât și subansamble complexe ce urmează a fi integrate în produse mai complexe, dar și produse finite.
Reporter: Sunt diferențe sesizabile față de anul precedent?
Daniel Constantin: În anul precedent, respectiv 2024, primele 20 de produse care au avut cel mai mare deficit, tot conform datelor INS; prelucrate de ARICE, sunt:
Astfel, putem constata că primele trei produse și-au păstrat poziția, cum ar fi NC 2709 (Uleiuri brute din petrol și din minerale bituminoase), NC 3004 (Medicamente constituite prin amestecarea sau nu a componentelor) și NC 8542 (Circuite integrate si micro montaje electronice), iar o serie de produse existente în top 20 2024 nu se mai regăsește în top 20 din anul 2025, respectiv NC 7318 (Șuruburi, buloane, bolțuri, piulițe, tirfoane), NC 8528 (Receptoare de televiziune (inclusiv monitoare video ), NC 0406 (Brânzeturi și cașuri), NC 7326 (Alte articole din fier sau din oțel), acestea fiind înlocuite în top 2025 de NC 8507 (Acumulatoare electrice, inclusiv elementele lor separatoare), NC 3102 (Îngrășăminte minerale sau chimice azotoase), NC 8504 (Transformatoare electrice, convertizoare electrostatice), NC 0901 (Cafea, chiar prăjită sau decofeinizată).
În concluzie, se poate considera că topurile din perioada analizată sunt dinamice și cunosc variații sesizabile.
„România rămâne puternic expusă volatilității piețelor internaționale de energie”
Reporter: Care este evoluția acestui clasament pe un termen mai lung, de exemplu față de momentul aderării la UE?
Daniel Constantin: În cazul analizării pe o perioadă de timp mai lungă a deficitului înregistrat la nivelul produselor ce se regăsesc în Top 20 produse cu deficit pe anul 2025, vom lua ca și perioadă analizată ultimii cinci ani de evoluție a produsului, conform practicii generale (
Sursa datelor: INS, Prelucrate ARICE, în milioane euro
În perioada 2020–2025, topul celor 20 de produse cu deficit comercial structural evidențiază un dezechilibru cronic, concentrat în jurul unor segmente industriale (industria electronică, auto, siderurgică, chimică și a materialelor plastice), energie, sector farmaceutic (medicamente, sânge folosit în industria medicală) și agroalimentare (carne de porcine). Primele 20 de produse din clasament însumează un deficit cumulat de peste 110 miliarde euro , reflectând o combinație între lipsa capacitătilor interne de producție, dependența de bunurile fabricate pe piețele externe și dezindustrializarea anumitor sectoare-cheie.
Cel mai amplu dezechilibru se regăsește în sectorul energiei, unde uleiurile brute din petrol (NC 2709) și energia electrică (NC 2716) generează singure un deficit cumulat în perioada analizată de peste 25 miliarde euro, ceea ce evidențiază o dependență energetică profundă de importurile de materii prime pentru rafinare în condițiile în care capacitatea de extracție internă este limitată și infrastructura de stocare insuficientă. România rămâne puternic expusă volatilității piețelor internaționale de energie, cu implicații directe asupra balanței comerciale.
În zona tehnologică, deficitul de peste 22 miliarde euro este marcat de importurile masive de circuite integrate (NC 8542), echipamente telecom (NC 8517) și mașini de prelucrare automată a datelor (NC 8471), ceea ce semnalează excluderea României din lanțurile valorice globale din domeniul tehnologiilor înalte, iar lipsa unei baze industriale capabile să proceseze, testeze sau asambleze astfel de produse face ca piața românească să funcționeze aproape exclusiv ca piață de consum.
De asemenea, România a înregistrat un deficit cumulat de peste 21 miliarde euro la medicamente (NC 3004) și respectiv la produse imunologice, sânge și vaccinuri (NC 3002). Această situație scoate la iveală o fragilitate gravă a sistemului sanitar național, reflectând absența unei industrii farmaceutice solide, lipsa unor investiții sistemice în lanțuri de producție și procesare locală și o dependență completă de importuri pentru produse critice în domeniu.
În zona agroalimentară, carnea de porcine (NC 0203) se remarcă printr-un deficit cumulat în perioada analizată de peste 5 miliarde euro, ca urmare a reducerii efectivelor zootehnice, a numărului redus al facilităților de producție și procesare, a deficiențelor în materie de integrare logistică a fermelor autohtone și a dominării pieței interne de către importuri din UE (în special din Polonia, Germania, Spania, Italia, Olanda). Această situație nu doar dezechilibrează balanța comercială, dar afectează și securitatea alimentară pe termen mediu.
De asemenea, în industria siderurgică se constată solduri negative mari la produse laminate din oțel (NC 7210), sârmă de cupru (NC 7408), bare, tije din fier și oțeluri nealiate laminate la cald (NC 7213), ceea ce reflectă o scădere de competitivitate a industriei prelucrătoare românești, în fața importurilor ieftine provenite în special din zona asiatică.
Reporter: Și în acest context, care sunt prioritățile strategiei dvs de stimulare a exporturilor românești / promovare a companiilor românești în străinătate?
Daniel Constantin: Strategia de stimulare a exporturilor românești și promovarea companiilor românești în străinătate are în vedere următoarele priorități :
- Diversificarea piețelor externe și reducerea concentrării geografice a exporturilor
Unul dintre obiective îl reprezintă reducerea dependenței de piețele tradiționale, în special de Uniunea Europeană, care concentrează peste 70% din comerțul exterior al României. În acest sens, se urmărește creșterea prezenței companiilor românești pe piețe extra-UE cu potențial ridicat de creștere, precum Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America de Nord și de Sud, inclusiv state cu care Uniunea Europeană are acorduri de liber schimb.
Această diversificare este esențială pentru consolidarea rezilienței exporturilor românești și pentru valorificarea unor piețe în care cererea pentru produse industriale, agro-alimentare și tehnologice este în creștere.
- Creșterea valorii adăugate a exporturilor românești
Se urmărește trecerea de la exporturi bazate preponderent pe componente sau produse cu grad redus de prelucrare către exporturi cu valoare adăugată mai mare.
Ritmul de creștere a exporturilor românești de bunuri și servicii este determinat de investițiile în tehnologie pentru eficientizarea procesului de producție, de certificarea calitativă a produselor, de stimularea spiritului antreprenorial și de inovare, paliere pe care ARICE conlucrează cu sectorul privat atât prin intermediul Consiliului de Export (organism consultativ pe problematica comerțului exterior, format din marile asociații profesionale și federațiile patronale din domeniile principale de activitate economică) și a altor organizații profesionale și camerale reprezentative (IMMRomania, CCIR etc.), precum și cu ministere și instituții ale statului cu atribuții în domeniul economic.
- Creșterea gradului de internaționalizare a companiilor românești si consolidarea instrumentelor de promovare economică externă
Se acordă o atenție deosebită creșterii gradului de internaționalizare a operatorilor economici români. Promovarea companiilor românești pe piețele internaționale se realizează printr-un set integrat de instrumente, care include participarea la târguri și expoziții internaționale, organizarea de misiuni economice și forumuri de afaceri, precum și facilitarea întâlnirilor business-to-business între companii românești și parteneri externi.
ARICE gestionează Programul de Promovare a Exportului (PPE) privind participarea la târguri și expoziții internaționale și misiuni economice în străinătate, cu finanțare parțială de la bugetul de stat. În anul 2025, au fost realizate un număr de 66 de acțiuni promoționale prin Programul de Promovare a Exportului (PPE), din care 66 au fost participări la târguri internaționale și 7 misiuni economice organizate în străinătate, un număr de peste 850 de companii românești beneficiind de acest program. PPE 2026 include un număr de 95 târguri internaționale și 20 misiuni economice.
PPE se realizează cu acțiuni solicitate de patronatele de ramură și asociațiile profesionale membre ale Consiliului de Export, și acoperă atât piețele importante din UE, cât și unele piețe terțe (America de Nord, Asia, Orientul Mijlociu). Aceste instrumente contribuie la creșterea vizibilității produselor și serviciilor românești pe piețele externe și la identificarea de noi oportunități comerciale.
- Consolidarea rețelei de diplomație economică
Rețeaua de reprezentare externă a României în domeniul comerțului exterior, prin Birourile de Promovare Comercial-Economică, reprezintă unul dintre pilonii strategiei de promovare a exporturilor. Aceste birouri au rolul de a identifica oportunități de afaceri, de a facilita contactele dintre companiile românești și partenerii externi și de a promova oferta economică a României pe piețele internaționale.
Consolidarea rețelei externe prin redistribuirea și concentrarea prezenței Birourilor de Promovare Comercial-Economică de pe lângă misiunile diplomatice ale României în spațiile cu potențial crescut de export și de atragere de investiții străine reprezintă o prioritate pentru ARICE.