Milioane de oameni ar putea munci până la 68 de ani. Schimbarea care îi lovește direct și pe românii din Marea Britanie

Scandalul a izbucnit după publicarea celui mai recent raport al Office for Budget Responsibility – OBR, instituția independentă care verifică prognozele și politicile bugetare ale guvernului britanic.

În document, OBR afirmă că vârsta pentru obținerea pensiei de stat ar urma să ajungă la 68 de ani între 2037 și 2039, calendar pe care Trezoreria l-ar fi confirmat drept „poziția actuală de politică” a guvernului. Legea aflată în vigoare prevede însă că majorarea la 68 de ani trebuie să aibă loc abia între 2044 și 2046.

Diferența de șapte ani este uriașă pentru persoanele născute în prima jumătate a anilor 1970. Potrivit calendarului propus inițial în 2017, cei născuți între 6 aprilie 1970 și 5 aprilie 1978 ar putea fi obligați să aștepte între o lună și un an suplimentar înainte de a primi pensia de stat. Propunerea nu a fost însă transformată în lege și ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului britanic.

Ministrul britanic al Pensiilor, Torsten Bell, a respins, totuși, informațiile potrivit cărora actualul guvern ar fi decis deja grăbirea calendarului.

Miza financiară: șase miliarde de lire pentru fiecare an de amânare

Presiunea pentru creșterea vârstei de pensionare este alimentată de costurile tot mai mari ale îmbătrânirii populației.

OBR estimează că menținerea calendarului prevăzut de lege – pensionarea la 68 de ani abia începând din 2044 – ar costa bugetul britanic, în medie, cu șase miliarde de lire sterline în plus pentru fiecare an în care majorarea ar fi amânată față de intervalul 2037-2039.

Cheltuielile cu pensia de stat ar putea crește de la aproximativ 5% din PIB în 2030 la 9% din PIB până în 2075, pe fondul îmbătrânirii populației și al mecanismului „triple lock”, prin care pensiile sunt majorate anual cu cea mai mare valoare dintre inflație, creșterea salariilor și 2,5%.

Marea Britanie a început deja, în aprilie 2026, creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 66 la 67 de ani. Procesul se va încheia în aprilie 2028.

Măsura lovește însă diferit populația. O comisie a Parlamentului britanic a constatat că 57% dintre oameni nu mai au un loc de muncă plătit în anul anterior atingerii vârstei de pensionare. Persoanele cu probleme de sănătate, cele care au muncit în profesii solicitante fizic sau provin din zone sărace riscă să rămână fără salariu și fără pensie pentru o perioadă mai lungă.

Creșterea anterioară a vârstei de pensionare, de la 65 la 66 de ani, a dus la mai mult decât dublarea ratei sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani, potrivit aceleiași analize parlamentare.

De ce îi privește direct pe românii care muncesc în Marea Britanie

Orice modificare va afecta și o parte importantă a comunității românești din Regatul Unit.

La recensământul din 2021, aproximativ 539.000 de locuitori ai Angliei și Țării Galilor declaraseră că s-au născut în România, iar 550.000 de persoane dețineau pașaport românesc. Numărul celor născuți în România crescuse de aproape șapte ori în numai un deceniu, în special după eliminarea restricțiilor de pe piața muncii în 2014.

Migrația continuă și după Brexit. Românii au reprezentat cea mai numeroasă naționalitate din UE în rândul imigranților care au venit pe termen lung în Regatul Unit în anul încheiat în decembrie 2025.

Pentru românii care au lucrat legal în Marea Britanie, anii de contribuții la National Insurance sunt luați în calcul pentru pensia britanică. Perioadele de contribuții din România și din alte state ale Spațiului Economic European pot fi folosite pentru îndeplinirea condiției minime de eligibilitate, însă suma efectiv plătită de Londra este calculată în funcție de anii de contribuții realizați în sistemul britanic. Pentru noua pensie de stat sunt necesari, în general, cel puțin zece ani eligibili.

Pensia britanică poate fi încasată și după revenirea în România, iar plățile sunt indexate anual pentru beneficiarii care locuiesc într-un stat al Spațiului Economic European.

Dacă vârsta de pensionare ar fi ridicată mai devreme la 68 de ani, românii din generațiile afectate ar trebui să aștepte mai mult pentru partea de pensie cuvenită din Marea Britanie, chiar dacă între timp s-au întors în țară.

România se confruntă cu aceeași problemă demografică

Discuția britanică este și un avertisment pentru România, unde sistemul public funcționează tot pe principiul solidarității între generații: contribuțiile plătite de actualii angajați finanțează pensiile aflate în plată.

Comisia Europeană avertizează în raportul său din 2026 că sistemul românesc de pensii este afectat de evoluțiile demografice și de reducerea capacității de contribuție. Numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani ar urma să crească de la 3,7 milioane la 4,3 milioane, în timp ce populația cu vârste între 20 și 64 de ani ar putea scădea cu 30%, până la numai 7,8 milioane în 2070.

Problema este amplificată de emigrație. Comisia Europeană estimează că 2,5 milioane de cetățeni români de vârstă activă locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene în 2025. Aceștia contribuie la sistemele de pensii din țările în care muncesc, nu la bugetul public de pensii din România.

Noua lege a pensiilor încearcă să limiteze dezechilibrul. Vârsta standard este de 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei va crește treptat până la 65 de ani în 2035. După finalizarea acestei etapizări, vârsta de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate, cel puțin o dată la trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață.

Proiecțiile Comisiei arată că reforma ar putea reduce pe termen lung cheltuielile publice cu pensiile ca pondere în PIB. Ajustarea are însă și un cost social: rata brută de înlocuire a salariului prin pensie este estimată să scadă cu 3,6 puncte procentuale până în 2040, ceea ce înseamnă că pensiile viitoare ar putea reprezenta o proporție mai mică din veniturile obținute înainte de retragerea din activitate.