Purtătorul de cuvânt al BNR, clarificări după decizia Consiliului Concurenței de amendare a 10 bănci după investigația privind stabilirea indicelui ROBOR

Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.

Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească  SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC

Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale

„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.

În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.

De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei  creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/,  sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).

Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:

1. Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles.
2. Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, «nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR». Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de «schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț» sau de «transparența prea mare» a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii, fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.
3. În legătură cu «fracțiunile de procent» evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect! Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar dacă legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare.

Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.

De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!

Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.