România, în primele 13 ţări din Europa la condiţii pentru proiectele logistice

România se află pe locul 13 din 25 de ţări din Europa care oferă cele mai bune condiţii pentru investiţiile în spaţii industriale şi logistice, potrivit raportului European Distribution Report 2008 realizat de compania Cushman&Wakefield, depăşind state precum Spania şi Finlanda.

28 afișări
Imaginea articolului România, în primele 13 ţări din Europa la condiţii pentru proiectele logistice

Portul Constanţa (Imagine: Mediafax Foto)

Clasamentul are la bază analiza raportului dintre costuri şi beneficii, care au luat în calcul factori precum nivelul chiriilor, al cheltuielilor cu forţa de muncă, dimensiunea pieţei, gradul de proximitate faţă de pieţele cheie, densitatea populaţiei.

"Analizând o serie de factori care poziţionează România pe locul al 13-lea în acest clasament, observăm că elementele favorabile României sunt chiriile mici şi costurile reduse cu personalul. Pe de altă parte, ritmul redus de dezvoltare a reţelei de transport rutier şi implicit volumul scăzut de mărfuri tranzitate sunt aspectele care impiedică cotarea României pe o poziţie mai înaltă între pieţele industrial-logistice ale Europei", se arată într-un comunicat al biroului din România al companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield.

Dezvoltarea retail-ului în România, concretizată prin numărul tot mai mare de centre comerciale, atrage după sine dezvoltarea spaţiilor de logistică şi depozitare. Astfel, se aşteaptă ca volumul acestor spaţii să ajungă la un nivel aproape dublu anul acesta, precizează realizatorii studiului.

"Ritmul ascendent al pieţei industrial - logistice din România poate fi menţinut prin dezvoltarea în continuare a portului Constanţa şi prin dezvoltarea porturilor la Dunăre. Dunărea reprezintă singura rută de transport corespunzătoare, care ne conectează direct la centrul Europei şi care este prea puţin exploatată în prezent", a declarat, în comunicat, directorul departamentului industrial la Cushman & Wakefield Activ Consulting, Gabriel Sfetcu.

El a adăugat că 65% din volumul mărfurilor care tranzitează România se transportă pe uscat şi numai 10% maritim şi fluvial. În acelaşi timp în ultimii trei ani portul Constanţa a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de mărfuri din Europa, respectiv 277%.

"Cu toate acestea Constanţa încă se situează pe ultimele locuri între principalele porturi din Europa în privinţa volumului de mărfuri - locul 17 din 20", a arătat Sfetcu.

Trei dintre primele cinci pieţe ale Europei care oferă cele mai bune pentru amplasamente pentru spaţiile industriale şi logistice se află în Europa Centrală şi de Est, conform raportului emis bienal.

"Nu este nicio surpriză că ţările din Europa Centrală şi Est ocupă primele locuri ale clasamentului din acest an. Aceste pieţe se maturizează pe măsură ce nodurile şi rutele de distribuţie se dezvoltă pentru a susţine pieţele locale în creştere precum şi pe măsură ce business-urile caută să îşi reducă costurile", a declarat, în comunicat, Ferdinand Hlobil, head of industrial pentru Europa Centrală în cadrul Cushman & Wakefield.

Astfel, prima poziţie în clasament este ocupată de Belgia, fiind urmată de Olanda, Ungaria, Cehia şi Polonia. România a intrat în premieră în acest clasament, direct pe locul al 13-lea.

Totuşi, clasamentul Cushman & Wakefield arată că pieţe mature precum Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franţa şi Germania continuă să fie în centrul activităţilor economice şi de asemenea deţinătoare ale principalelor porturi şi aeroporturi de marfă, toate acestea aflându-se înainte României în clasament.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici