Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale se pregătesc pentru reuniunile anuale de la Washington, pe fondul reducerii ajutoarelor și al scepticismului președintelui american Donald Trump față de schimbările climatice.
În aprilie, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că instituțiile ar trebui să se concentreze din nou pe mandatele lor principale și că dedică prea mult timp și resurse unor subiecte precum schimbările climatice.
Proiectul de concluzii pentru reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE de vineri, se arată că UE își va reitera sprijinul pentru eforturile băncilor de dezvoltare de a combate schimbările climatice și va insista asupra reformelor necesare pentru a debloca mai multe fonduri în acest sens.
UE „invită toți acționarii să sprijine consolidarea necesară a băncilor multilaterale de dezvoltare (MDB) pentru a obține rezultate la scară largă și pentru a se alinia la obiectivele Acordului de la Paris de accelerare a punerii în aplicare a acțiunilor globale în domeniul climei”, se arată în proiect.
Statele membre ale UE, inclusiv Germania și Franța, au drepturi de vot mai mici în cadrul acestor instituții, scrie Reuters.
Documentul UE, care ar putea suferi modificări înainte de a fi adoptat de miniștri, menționează că blocul susține reformele menite să reducă riscurile proiectelor, să ofere finanțare în moneda locală și să sporească transparența datelor privind riscul de credit, pentru a debloca investiții private mai mari.
Documentul precizează că băncile multilaterale de dezvoltare ar trebui să elimine treptat finanțarea combustibililor fosili și „să raporteze în mod cuprinzător eforturile și progresele înregistrate în acest context”.
În ultimii ani, Banca Mondială și alte bănci multilaterale de dezvoltare au inițiat procese de reformă care ar putea să le permită să pună la dispoziție mai multe fonduri sau să își asume mai multe riscuri legate de climă. Țările vulnerabile la fenomene meteorologice extreme, precum Barbados, au lansat apeluri pentru reforme care să abordeze provocările cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare, precum nivelurile ridicate ale datoriei, schimbările climatice și creșterea economică mai lentă.