Nu este în interesul Ungariei de a participa la pactul de competitivitate, întrucât Ungaria ia toate măsurile prevăzute în pactul structural comunitar. Planul ungar, Szell Kalman, un pachet de măsuri structurale anunţat în martie, include paşi chiar mai ambiţioşi, iar Ungaria îşi va menţine în acelaşi timp independenţa fiscală, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.
Premierul Viktor Orban a explicat refuzul Ungariei prin dorinţa „de a crea cel mai competitiv sistem fiscal din Europa, iar pentru aceasta este nevoie de un sistem independent”.
Acesta este motivul pentru care Ungaria nu renunţă la independenţa sistemului său fiscal, a precizat Orban într-o conferinţă de presă.
Sistemul unic de impozitare a companiilor în UE este promovat în principal de statele membre mai mari, care aplică companiilor impozite ceva mai ridicate.
Orban a arătat că, din punct de vedere strategic, nu consideră că eliminarea concurenţei în domeniul fiscal reprezintă o idee bună.
El este de acord cu celelalte cinci prevederi ale pactului de competitivitate, care corespund prevederilor planului Szell Kalman, respectiv îmbunătăţirea competitivităţii, stimularea pieţei muncii, îmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii financiare.
Decizia pare ciudată în condiţiile în care Ungaria deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, iar majoritatea ţărilor membre vor adopta pactul.
Alte ţări care nu vor participa probabil la acest pact sunt Cehia, Marea Britanie şi Suedia.
Polonia, care va prelua preşedinţia UE în iunie, va semna pactul, ca şi Danemarca, Letonia, Lituania, Bulgaria şi România.
Comisia Europeană a propus un sistem comun pentru calcularea impozitelor companiilor cu operaţiuni în UE. Obiectivul este reducerea semnificativă a costurilor administrative şi a incertitudinilor legale pentru companii, care trebuie să respecte 27 de sisteme fiscale pentru calcularea profiturilor impozabile.