Uniunea Europeană risipeşte 153 de milioane de tone de alimente pe an. Blocul comunitar trebuie să reducă la jumătate risipa de alimente până în 2030, pentru a face faţă crizei

  • Potrivit unui raport, UE risipeşte mai multe alimente decât importă şi ar putea reduce inflaţia preţurilor la alimente prin simpla reducere a risipei în exploataţiile agricole.
  • Blocul comunitar trebuie să reducă la jumătate risipa de alimente până în 2030 pentru a face faţă crizei climatice şi pentru a îmbunătăţi securitatea alimentară, susţin militanţii.
573 afișări
Imaginea articolului Uniunea Europeană risipeşte 153 de milioane de tone de alimente pe an. Blocul comunitar trebuie să reducă la jumătate risipa de alimente până în 2030, pentru a face faţă crizei

Uniunea Europeană risipeşte 153 de milioane de tone de alimente pe an. Blocul comunitar trebuie să reducă la jumătate risipa de alimente până în 2030, pentru a face faţă crizei

Conform estimărilor studiului, în UE se irosesc anual aproximativ 153 de milioane de tone de alimente, dublu faţă de estimările anterioare şi cu 15 milioane de tone mai mult decât se importă.
 
Cantitatea de grâu irosită numai în UE este egală cu aproximativ jumătate din exporturile de grâu ale Ucrainei şi cu un sfert din celelalte exporturi de cereale ale UE, potrivit raportului.
 
Frank Mechielsen, director al Feedback EU, care a realizat studiul, a declarat: „Într-o perioadă în care preţurile la alimente sunt ridicate şi în care există o criză a costului vieţii, este scandalos faptul că UE ar putea arunca la gunoi mai multe alimente decât importă. UE are acum o oportunitate uriaşă de a stabili obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru a reduce la jumătate risipa de alimente de la fermă la furculiţă până în 2030, pentru a combate schimbările climatice şi a îmbunătăţi securitatea alimentară”.
 
Luna trecută, preţurile mondiale la alimente au fost cu 8% mai mari decât în urmă cu un an, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), parţial din cauza războiului din Ucraina, potrivit The Guardian.
 
În acest an, preţurile la grâu, porumb şi soia au depăşit chiar şi recordurile stabilite în perioada de vârf a crizei financiare mondiale din 2008.
 
Abdolreza Abbassian, analist pe piaţa cerealelor şi fost economist senior al FAO, a declarat că era alimentelor ieftine s-a încheiat şi că preţurile vor rămâne probabil ridicate, chiar şi după ce războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia.
 
Din cauza situaţiei energetice, a situaţiei îngrăşămintelor, a incertitudinilor din lume, inclusiv în ceea ce priveşte transportul şi expedierile, ca să nu mai vorbim de schimbările climatice, trebuie să acceptăm că nu vom mai vedea preţurile alimentelor la nivelurile de acum un deceniu, cu care ne obişnuisem", a spus el.
 
Olivier De Schutter, copreşedinte al Grupului internaţional de experţi pentru sisteme alimentare durabile şi raportor special al ONU pentru sărăcie extremă şi drepturile omului, a declarat că problema este că industria agroalimentară a considerat, în mod istoric, că risipa este mai avantajoasă decât eficienţa.

Ce este de făcut

Se aşteaptă ca Bruxelles-ul să prezinte în cursul acestui an o propunere pentru primele obiective din lume cu forţă juridică obligatorie pentru a reduce risipa de alimente, 43 de organizaţii neguvernamentale ecologice au sprijinit apelul Feedback UE pentru o scădere cu 50% a risipei până în 2030.
 
Piotr Barczak, ofiţerul principal de politici al Biroului European de Mediu (EEB), a declarat: „Toate ţările UE s-au angajat să reducă la jumătate risipa de alimente în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite. Cu toate acestea, aproape 10 ani mai târziu, nu au realizat mare lucru, iar economiile noastre generează în continuare cantităţi incredibil de mari de deşeuri alimentare”.
 
BEE doreşte măsuri legale pentru reducerea risipei de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare cu alimente, inclusiv producţia, prelucrarea şi serviciile alimentare.
 
Nu au fost încă publicate date de referinţă oficiale ale UE privind risipa de alimente la fermă în 2020, dar noul studiu a folosit calculele din indicele de risipă alimentară al Programului ONU pentru Mediu şi un meta-studiu WWF, ambele din 2021.
 
Raportul izolează aproximativ 90 milioane de tone de deşeuri alimentare în producţia primară, de trei ori mai mult decât deşeurile menajere. Cea mai mare parte din această cantitate este probabil neînregistrată, deoarece măsurătorile UE privind deşeurile tind să excludă alimentele rămase nerecoltate, nefolosite sau nevândute în ferme.
 
Se estimează că 20% din producţia de alimente din UE este irosită în fiecare an, ceea ce reprezintă un cost pentru întreprinderile şi gospodăriile din UE de 143 de miliarde de euro (125 de miliarde de lire sterline) pe an. Deşeurile alimentare sunt responsabile pentru cel puţin 6% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale blocului comunitar.
 
Un studiu separat, publicat luni în Nature Food, a constatat că comercializarea grâului şi a porumbului ar atenua doar parţial penuria de alimente la nivel mondial cauzată de războiul din Ucraina, şi chiar şi aşa, cu preţul stimulării emisiilor de carbon.
 
Documentul prevede o creştere probabilă a preţurilor la porumb şi grâu de 4,6% şi, respectiv, 7,2% în anul următor.
 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici