Vești bune! Dobânzile la care se împrumută statul român scad la cel mai redus nivel din 2025. Investitorii par să aibă încredere în măsurile guvernului Bolojan

Scăderea dobânzilor reflectă o reacţie pozitivă a investitorilor la măsurile fiscale asumate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creşterea TVA, accizelor şi a impozitelor pe anumite sectoare. Investitorii par să perceapă o stabilizare a situaţiei fiscale şi un angajament mai ferm pentru consolidare bugetară, spun analiştii.

“Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, scriu analiştii de la Erste, acţionarul majoritar al BCR, într-un raport de analiză.

Executivul condus de Ilie Bolojan a anunţat un nou set de măsuri care, în opinia noastră, ar trebui să restabilească încrederea în angajamentul de ajustare fiscală al României atât din perspectiva dimensiunii, cât şi a capacităţii de realizare, notează ei.

Avem forma finală a pachetului de măsuri fiscale. Modificări pe ultima sută de metri / Guvernul își asumă răspunderea. Bolojan: Nu este un pachet ușor. Este însă o urgență națională

Guvernul trimite în Parlament proiectul Legii Austerității

“Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2,2 puncte procentuale în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv reportul din 2025). Majoritatea eforturilor de consolidare din acest an provin din creşterea cotei TVA şi optimizarea/amânarea investiţiilor. Diferenţa bugetară a ajuns la 3,39% din PIB în ianuarie-mai, faţă de 3,41% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% de la an la an, iar cheltuielile cu Ă12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice rigide (salarii publice Ă pensii Ă plăţi de dobânzi) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale Ă contribuţii de asigurări sociale) s-a situat la 94,3% în primele cinci luni ale anului 2025, comparativ cu 90,3% în perioada corespunzătoare din 2024, ceea ce indică un spaţiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea cheltuielilor”.

Revenirea post alegeri

Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, notează că după turul doi al alegerilor prezidenţiale, datoria României a recuperat rapid pierderile suferite după primul tur.

“Formarea unui nou guvern proeuropean a testat răbdarea pieţei. Sprijinul de două treimi în parlament şi numirea lui Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru au adus uşurare pe piaţă. Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a respecta planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu UE”.

Pe fondul acestor evoluţii, Ministerul Finanţelor a reluat emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe după o pauză de câteva luni, inclusiv în dolari şi euro, ceea ce indică o deschidere mai mare spre finanţarea pe termen lung din surse externe. ZF a scris astăzi despre ieşirea pe extern.

Această tendinţă de scădere a costului de finanţare este importantă în contextul în care România are o datorie publică aflată în creştere (circa 200 mld. euro), iar costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului de stat.

Pe termen mediu, o scădere stabilă a dobânzilor ar putea uşura povara serviciului datoriei publice şi ar putea crea spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii sau alte cheltuieli prioritare. Totuşi, aceste evoluţii rămân dependente de menţinerea disciplinei fiscale şi de condiţiile externe de piaţă, care pot fi volatile, spun analiştii consultaţi de ZF.

Guvernul Bolojan a ieșit pe piețele externe

Guvernul condus de Ilie Bolojan a ieşit miercuri pe pieţele externe cu o nouă emisiune de obligaţiuni denominate în dolari americani şi euro, în încercarea de a atrage finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru refinanţarea datoriei publice.

Potrivit documentelor analizate, România – acţionând prin Ministerul Finanţelor – pregăteşte trei tranşe de obligaţiuni, cu maturităţi în 2030, 2036 şi 2039.

Finanţarea este structurată în următoarele tranşe: o tranşă în dolari americani cu scadenţă la 16 septembrie 2030, cu o maturitate de 5 ani, cupon fix plătibil semi-anual şi un randament estimat de Trezoreria SUA pe 5 ani (CT5) Ă 225 puncte de bază; o a doua tranşă, tot în dolari, cu maturitate la 16 mai 2036, cupon fix semi-anual, randament estimat la CT10 Ă 270 puncte de bază; şi o a treia tranşă, în euro, care reprezintă o reofertare („tap”) a obligaţiunilor existente cu cupon de 6,75% şi scadenţă în iulie 2039, având ca nivel indicativ de randament Mid-swap Ă 415 puncte de bază. Obligaţiunile respective sunt denominate în euro şi plătesc un cupon anual fix de 6,75%.

Toate tranşele sunt emise sub programul GMTN (Global Medium Term Note), iar listarea este programată la Luxembourg Stock Exchange. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar şi răscumpărarea datoriei publice aflate în circulaţie, într-un context în care România se confruntă cu o nevoie mare de finanţare externă, mai ales după creşterea cheltuielilor bugetare şi încetinirea încasărilor fiscale.