COMENTARIU Adrian Onciu: Şcoala cu mască, o imensă bătaie de joc a guvernului Orban

9653 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU Adrian Onciu: Şcoala cu mască, o imensă bătaie de joc a guvernului Orban

FOTO: Profimedia

După ce s-au străduit să ne sperie cât mai tare, acum autorităţile vor să-i convingă pe părinţi să-şi trimită copiii la şcoală. “Copiii nu sunt în pericol în ceea ce priveşte infecţia cu noul coronavirus. Marea lor majoritate fac forme inaparente sau foarte uşoare de boală, iar nevoia de a fi tratat în spital pentru un şcolar este extrem de redusă”, spune doctorul Alexandru Rafila, reprezentantul OMS în România. Acelaşi medic pretinde că purtarea măştii, împreună cu distanţarea şi spălatul pe mâini ar fi suficiente pentru protecţia elevilor şi a profesorilor.

Însă multă lume se întreabă despre ce şcoală vorbim cu masca pe faţă şi păstrarea distanţei. În special în clasele primare, respectarea acestor condiţii va fi la fel de dificilă ca dărâmarea guvernului Orban prin moţiunea de cenzură depusă de PSD. Dacă vor fi puternic restricţionaţi şi vor interacţiona cu mare prudenţă, ca nu cumva să fie pedepsiţi, elevii se vor simţi mai degrabă la şcoala de corecţie. Intimidaţi, puşi la colţ, urmăriţi pas cu pas.

Până acum viitorii boboci, copii de 6-7 ani, au purtat masca doar ocazional. Chiar şi în vremuri normale primul an de şcoală este foarte dificil atât pentru ei, cât şi pentru învăţători. Ultimii au de obicei mari dificultăţi câteva săptămâni, până reuşesc să se impună. Să găsească cel mai potrivit ton, cel mai bun canal de relaţionare. A-i forţa pe dascăli să poarte mască este ca şi cum le-ai lua principalul instrument. I-ai lăsa complet dezarmaţi în faţa copiilor care aşteaptă încă din prima zi multă înţelegere, iubire şi înţelepciune din partea persoanei aflată în spatele catedrei.

Se ridică întrebarea ce fel de comunicare, ce fel de relaţie se stabileşte între învăţător şi copil în lipsa oricărei expresii a feţei. Elevul de clasă pregătitoare este ca argintul viu. Are deseori tendinţa să fie expansiv, să vorbească neîncetat, să iasă în evidenţă când trebuie, dar mai ales când nu trebuie. Plânge şi râde foarte uşor. Încă îi este dor de părinţi, le simte lipsa. Aşteaptă o îmbrăţişare. Un zâmbet măcar. Nici nu realizează că are mască. Îşi duce mâinile la faţă, îşi roade unghiile. Este anxios, se foieşte încontinuu. Tuşeşte şi îşi suflă nasul, poate chiar în bucata aia de pânză prinsă neglijent, pe după urechi. 

La finalul unei ore extenuante, cu multe litere şi cifre, aşteaptă cu sufletul la gură clopoţelul. Aşteaptă să scape de concentrarea maximă cu care încă nu este obişnuit. Pauza reprezintă bucuria supremă a elevului de şcoală primară (şi nu numai). Momentul lui de exuberanţă, de eliberare. De socializare. De fugă pe coridoare, printre picioarele portarului, pe după scaune şi bănci, prin jurul clădirii, pe terenul de sport. De bătut mingea cu colegii. De fotbal, baschet, volei sau şotron. De râsete, chiote şi îmbrânceli. De lacrimi, lovituri, căzături şi julituri. De poveşti cu zâne, aventuri de vacanţă, spaime pe jumătate împărtăşite, vise şi temeri deopotrivă. De mica evadare din posibilul coşmar al unui mediu familial ostil, în care părinţii de-abia se mai suportă între ei.

Ministrul Monica Anisie a închis ochii şi a văzut imediat cum arată şcoala ideală în vreme de pandemie: copii cu măşti chirurgicale, cuminţi, cu mâinile la spate, câte unul în fiecare bancă, desparţiţi de panouri mari, transparente, din ”pepsiglas”. Atenţi, gata să răspundă, pregătiţi să meargă la tablă doar pe culoarul roşu şi să revină în bancă doar pe culoarul verde. Fără să tuşească, fără să strănute. Profesori care se străduie să se facă înţeleşi vorbind prin masca de protecţie. Pauze de numai cinci minute, cu copiii ţintuiţi în bănci.

Apoi pauza mare cu procedură strictă, exact ca la restaurant: masca jos, ne dezinfectăm, apoi mâncăm. Pe urmă schimbăm masca şi iarăşi ne dezinfectăm. Nu râdem, nu gesticulăm, nu vorbim neîntrebaţi. Nu acceptăm suc, prăjituri sau bomboane de la sărbătoritul zilei. Dacă vrem la baie, ne ţinem bine până la următoarea pauză. Iar dacă nu putem, chemăm doctorul şcolii echipat în combinezon anti-Covid. El ne va conduce, în deplină siguranţă, până la toaletă.

Să fim bine înţeleşi, doamna Anisie. Şcoala nu este unitate militară în subordinea Palatului Cotroceni şi nici spital Covid-19, la comanda lui Raed Arafat. Nu este locul ideal unde diverşi miniştri, politruci şi specialişti epidemiologi fac experimente pe spatele copiilor, a profesorilor şi a părinţilor. 

Şcoala nu înseamnă nici pe departe locul unde doar învăţăm să citim şi să scriem. Dacă ar fi fost despre asta, ar fi trebuit demult desfiinţată.

A-i chema pe copii la şcoală în condiţiile închipuite de Ministerul Educaţiei este o mare bătaie de joc. Este o alternativă mult mai proastă decât învăţământul online. Nu-i mulţumeşte nici pe părinţii foarte speriaţi, nici pe cei dornici să revenim, încet-încet, la normalitate. Reprezintă un compromis inacceptabil, din care răzbate doar dorinţa evidentă a guvernului de a depăşi cu bine alegerile locale şi pe cele parlamentare.

Un compromis în care, ca de obicei atunci când vorbim despre educaţie, interesele copiilor sunt lăsate pe ultimul plan.

Rămânia Educată?! Să fim serioşi! M-aş mulţumi măcar cu o infimă doză de bun simţ. Educaţia poate să mai aştepte.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici