Ion Cristoiu: Cum compromite Klaus Iohannis ţinerea alegerilor pe 6 decembrie 2020

  • Ion Cristoiu: Al treilea Război Mondial. Războiul cu Coronavirus. Şi dacă e Război, deciziile trebuie să fie prompte, ferme, unitare. Eficienţa măsurilor cere ca ele să fie luate şi coordonate de un Centru de comandă. România nu face excepţie de la ceea ce Euronews numeşte începutul copleşirii.
  • Ion Cristoiu: Preşedintele Klaus Iohannis a ţinut luni, 19 octombrie 2020, o conferinţă de presă pentru a informa poporul român despre inutilul Summit virtual! Spre finalul Declaraţiei, Klaus Iohannis s-a referit şi la Revenirea Pandemiei. A lăsat însă impresia că problema Pandemiei e o chestiune secundară pentru preşedinte
  • Ion Cristoiu: Peste tot în lume, mesajele liderilor sînt de alarmă şi, evident, de justificare a măsurilor dure. La noi însă, de la Preşedinte pînă la Premier domneşte relaxarea. De ce? Pentru că orice semnal gen e groasă rău i se pare lui Iohannis ca intrînd în conflict cu ţinerea alegerilor parlamentare pe 6 decembrie 2020.
1770 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Cum compromite Klaus Iohannis ţinerea alegerilor pe 6 decembrie 2020

Ion Cristoiu: Cum compromite Klaus Iohannis ţinerea alegerilor pe 6 decembrie 2020

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că prin minimalizarea pericolului valului doi al pandemiei, preşedintele Iohannis dă românilor un semnal de relaxare, contrar curentului european, pentru a nu compromite ideea ţinerii alegerilor parlamentare la 6 decembrie, reuşind însă să compromită chiar ideea desfăşurării acestui scrutin.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Site-ul Euronews, luni, 19 octombrie 2020, ora 21.11. Titlul principalului articol: 8000 de morţi într-o săptămînă: al doilea val de Covid-19 începe să copleşească Europa.

Sub o fotografie surprinzînd un proprietar belgian de magazin care trage obloanele, articolul descrie o atmosferă apocaliptică:

<Al doilea val de Covid-19 inundă Europa şi începe chiar să o copleşească. Cifrele redevin impresionante la fel ca în timpul primului asalt din martie: linia de 250.000 de moţi a fost depăşită; săptămâna trecută a fost, de asemenea, cea mai gravă din punct de vedere al mortalităţii după jumătatea lunii mai, cu peste 8.000 de morţi în doar şapte zile pe continentul european.>

Urmează trecerea în revistă a măsurile excepţionale luate de alte şi alte ţările europene. Toate măsurile sînt astfel explicate de premierul italian Giuseppe Conte:

<Nu putem pierde timpul. Trebuie să punem în aplicare măsuri pentru a preveni un nou lockdown generalizat care putea pune în pericol în mod serios economia. >

Trăsătura esenţială a acestor măsuri e fermitatea. Liderii diferitelor ţări ies în faţa naţiunii şi anunţă măsuri drastice pentru a limita răspîndirea Coronavirus. Aceste măsuri sînt luate fără prea multe discuţii şi transpunerea lor în practică se face fără şovăieli, fără bîlbîieli, fără reveniri de la o oră la alta. Mesajul transmis populaţiei e cel de stare de război. Evitînd crearea panicii, liderii europeni conving populaţia prin aceste măsuri, dar şi prin discursurile ţinute naţiunii, că e groasă rău.

 E război.

Al treilea Război Mondial. Războiul cu Coronavirus.

Şi dacă e Război, deciziile trebuie să fie prompte, ferme, unitare. Eficienţa măsurilor cere ca ele să fie luate şi coordonate de un Centru de comandă. România nu face excepţie de la ceea ce Euronews numeşte începutul copleşirii. Deja Bucureştiul a depăşit indicele de 3 la mia de locuitori. De peste tot vin semnale că sistemul sanitar crapă din toate încheieturile la o provocare mai puternică decît cea din mai.

 În această atmosferă europeană şi românească, luni, 19 octombrie 2020, pe la prînz s-a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis va ţine o conferinţă de presă la ora 18.00. De mai multe săptămîni, Klaus Iohannis ne-a obişnuit ca miercurea, la ora 18.00 să ţină la Cotroceni o Conferinţă de presă anunţată în dimineaţa zilei respective dar luată în calcul de întreaga presă în virtutea unei tradiţii de peste patru luni. Această devansare a datei obişnuite de atîta timp pentru conferinţa de presă a fost pusă de toată lumea pe seama depăşirii de către Bucureşti a indicelui alarmant, de creşterea de la o zi la alta a numărului de infectări, a numărului celor internaţi la ATI şi de sentimentul de deznădejde stîrnit în popor de gîndul că marele Coşmar nu a luat sfîrşit, dimpotrivă acum începe.

Potrivit unui Comunicat postat pe site-ul preşedinţiei, vineri, 16 octombrie 2020, Klaus Iohannis urma să participe, luni, 19 octombrie 2020, prin video conferinţă, la Summitul virtual şi Forumul web al Iniţiativei celor Trei Mări, organizată de Estonia în format video-conferinţă.

Agenda Preşedintelui din 19 octombrie 2020 ne anunţă că Forumul web s-a desfăşurat începînd cu ora 14.15.

Evenimentul a trecut neobservat de presa mondială, concentrată, toată, asupra Măsurilor drastice de protecţie sanitară luate de tot mai multe state europene. Dar chiar şi dacă vremurile n-ar fi fost scoase din ţîţîni de virus nu cred că evenimentul ar fi făcut să tresară vreo instituţie de presă occidentală. Summitul a fost un bla-bla de rutină. Comunicatul final, postat pe site-ul preşedinţiei noastre, conţine o sumă importantă de reafirmări şi salutări de reafirmări, dar nici o măsură concretă.

Ca de exemplu, aprecierea dată muncii Secretariatului de la Tallin în pregătirea Summitului Virtual din 19 octombrie 2020.

Ei bine, preşedintele Klaus Iohannis a ţinut luni, 19 octombrie 2020, o conferinţă de presă pentru a informa poporul român despre inutilul Summit virtual!

Declaraţia de presă s-a concentrat pe participarea sa la evenimentul online de după-amiază. Spre finalul Declaraţiei, Klaus Iohannis s-a referit şi la Revenirea Pandemiei. A lăsat însă impresia că problema Pandemiei e o chestiune secundară pentru Preşedinte. A abordat-o însă, pentru că tot a ieşit la o conferinţă de presă:

<Înainte de a vă răspunde la întrebări, vreau să mă refer şi la situaţia epidemiologică actuală. >

Nimeni nu spune că preşedintele trebuia să ignore complet Summitul virtual. Putea să se refere la el în partea a doua a Declaraţiei de presă sau şi mai bine să-l abordeze într-un răspuns la o întrebare. Dar să faci din Summit subiectul principal al declaraţiei de presă şi să expediezi Pandemia la sfîrşit vorbind de situaţia epidemiologică, aşa ceva e greu de conceput chiar şi în cazul lui Klaus Iohannis, care are o agendă proprie, paralelă cu cea a poporului român.

E semnificativ că şi pe parcursul Conferinţei de presă, nimeni n-a simţit nevoia unei întrebări despre Summitul virtual şi Web Forum. Jurnaliştii s-au interesat numai şi numai de Pandemie. Dînd curs astfel preocupărilor dramatice ale poporului român. Răspunsurile lui Klaus Iohannis au stat toate, sub semnul lejerităţii faţă de situaţia Pandemiei. Au lipsit mesajele menite a transmite românilor că e groasă, că ne aflăm în Război. Au lipsit atenţionările severe făcute Guvernului, Autorităţilor, să pună capăt bîlbîielilor, lipsurilor, balamucului, haosului. Ca de obicei, Klaus Iohannis s-a manifestat ca purtător de cuvînt al miniştrilor. Larisa Bernaschi de la Observator, Antena 1, a ridicat chestiunea dramatică a absenţei din şcoli acum, cînd se trece la on line, a tabletelor. A avut loc următorul dialog:

<Domnule preşedinte, în urmă cu zece zile spuneaţi că copiii sunt în siguranţă la şcoală, că nu ar trebui să fie închise şcolile. Zece mai târziu, vedem că deja există localităţi, inclusiv Capitala, unde şcolile sunt închise. Cu toate acestea, nu există încă acele tablete promise, există persoane, există copii care nu pot să participe la cursuri şi să înveţe aşa cum ar trebui, tocmai din aceste lipsuri. Cine se face vinovat, în acest moment, că există aceste lipsuri şi cine ar trebui să îşi asume responsabilitatea că vor exista şi când vor exista?

Klaus Iohannis: Guvernul lucrează la aceste chestiuni şi în fiecare zi mai apare câte un progres şi lucrurile se vor rezolva. Trebuie să ne obişnuim cu faptul că această pandemie ne-a luat total pe nepregătite. Chiar dacă nu îmi face mare plăcere, ţin să vă amintesc că atunci când a apărut la noi această pandemie, rezervele României în acest domeniu au fost zero, aşa le-a lăsat cu guvernul PSD, pe zero. De atunci, noi gestionăm pandemia, în paralel gestionăm toate domeniile, unde ar fi trebuit să existe o rezervă. Iar în domeniul învăţământului, s-a început destul de devreme... s-a început destul de devreme cu procedurile de achiziţii; din varii motive, ele nu au fost duse la bun sfârşit în timpul prevăzut, însă se continuă şi lucrurile se vor ameliora. Mulţumesc.

Larisa Bernaschi: Ministrul educaţiei este responsabil?

Klaus Iohannis: Mulţumesc.>

Absenţa tabletelor e un dezastru pentru şcoli, pentru elevi. Faţă de această situaţie, de care e responsabilă Monica Anisie, preşedintele nu se alarmează, nu se revoltă, nu dă de pămînt cu ministresa, nu-i cere demisia. Spune că achiziţiile n-au fost duse la bun sfîrşit din varii motive. Cînd jurnalista insistă să afle părerea despre responsabilitate Monicăi Anisie, preşedintele i-o taie mojiceşte. Ai jura că Klaus Iohannis nu e preşedintele României, ci soţul iubitor al Monicăi Anisie, gata să tresară la orice ar părea atingere a distinsei fie şi cu o petală.

O astfel de blîndeţe, de împăciuitorism, de veşnic surîs îngăduitor faţă de un dezastru întăresc sentimentul că nu e nici un pericol, că e vorba doar de o tuse uşoară.

Peste tot în lume, mesajele liderilor sînt de alarmă şi, evident, de justificare a măsurilor dure.

La noi însă, de la Preşedinte pînă la Premier domneşte relaxarea.

De ce?

Pentru că orice semnal gen e groasă rău i se pare lui Klaus Iohannis ca intrînd în conflict cu ţinerea alegerilor parlamentare pe 6 decembrie 2020.

De aici mesajul de relaxare trimis implicit poporului român.

Compromiţînd astfel şi ţinerea alegerilor să se ţină pe 6 decembrie 2020”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici