PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Fenomenul (de la) Piteşti”: Departamentul Securităţii Statului revine glorios şi îşi ridică un monument în Cimitirul Eroilor

3708 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Fenomenul (de la) Piteşti”: Departamentul Securităţii Statului revine glorios şi îşi ridică un monument în Cimitirul Eroilor
Mîine, la ora 10, la Cimitirul Eroilor din Piteşti va avea loc dezvelirea unui prim monument al ”eroilor Securităţii”. Ceea ce părea de neconceput în urmă cu trei decenii, se petrece acum, în tăcerea asurzitoare a societăţii civile şi cu concursul autorităţilor, tocmai în oraşul în care, la penitenciarul politic, în anii ’50, Securitatea a pus la punct sinistra metodă a ”reeducării” deţinuţilor, prin torturi inimaginabile. În judeţul care a cunoscut una din cele mai mari acţiuni represive, îndreptată împotriva ”bandiţilor” din munţii Muscelului şi a celor care îi susţineau. Eroii au fost cei din Securitate; victimele lor sînt şi azi ”bandiţi” sau legionari”.
 

Crucea de piatră a Securităţii

 
Eroi devin de mîine încolo şi tocmai în Piteşti securiştii, şi nu ”reeducaţii”. Nu există un monument al ”victimelor reeducării” în cimitirul eroilor din oraş. Eroi sînt cei care i-au arestat, anchetat şi apoi torturat pe reeducaţi, silindu-i în cele din urmă să se tortureze unii pe alţii. Eroi sînt cei ce au împuşcat oameni, în numele ”luptei de clasă”, ca ”tăiş al sabiei” în această luptă, cum se autodefinea, cu mîndrie Securitatea. Nu cei executaţi sumar şi aruncaţi în morminte fără cruce, pentru că au ales să-şi apere credinţa şi pămîntul cu arma în mînă, ori aceia care i-au ajutat în lupta împotriva ocupaţiei sovieto-comuniste. Cei împuşcaţi de Securitate, pe tot întinsul judeţului în cursul represaliilor sîngeroase din anii ’50, nu au o cruce a lor în Cimitirul Eroilor, în schimb se ridică un monument pentru ”victimele” căzute, din rîndul călăilor. Un monument ridicat cu sprijinul autorităţilor din România, pentru că toate Cimitirele Eroilor de pe teritoriul României sînt în administrarea Asociaţiei ”Cultul Eroilor”, care e afiliată Ministerului Apărării Naţionale. 
 
La Piteşti, securiştii sînt cei care vor avea o cruce, în Cimitirul Eroilor – şi nu victimele lor. Pe crucea-monument din piatră a securiştilor, care va fi inaugurată la ora 10, stă scris ”Acest monument este ridicat cu sprijinul cadrelor în rezervă din SRI, care au activat pe frontul nevăzut, în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României". Crucea e pentru pomenirea eroilor Securităţii, ”căzuţi în luptă”. 
 
E un tupeu nemaipomenit – în primul rînd, că e vorba de o cruce, să nu mai pomenesc de faptul că ea e ridicată tocmai la Piteşti. Cum se poate ignora faptul că preoţii, ortodocşi (peste 3.500), greco-catolici (o mare majoritate a lor), cît şi ai celorlalte culte au înfundat, în mod preferenţial închisorile, în timpul comunismului? Unde au fost vîrîţi de securişti. Că singura legătură a Securităţii cu biserica era că în cadrul Direcţiei de Informaţii interne era un serviciu special, Serviciul 3 Culte, care se ocupa exact cu ceea ce-i spune numele? Că securiştii erau educaţi să fie fără Dumnezeu? După cum spunea sugestiv Pantelei Bodnarenko, un fost agent NKVD devenit Pintilie Gheorghe, primul comandant al Securităţii cea ”iubitoare de patrie”, la una din şedinţe cu comandanţii acesteia: ”Tovarăşi! La noi, n-au ce căuta tovarăşii care cred în Dumnezeu!”
 
În al doilea rînd, ceea ce în fond e absolut îngrijorător, e că inaugurarea monumentului eroilor Securităţii se întîmplă cu sprijinul autorităţilor, care fără îndoială şi-au dat concursul şi la ridicarea sa. Înălţarea unui monument e condiţionată de o mulţime de avize. Cu siguranţă, mîine, la inaugurare, vor fi prezenţi în număr mare foşti securişti, trecuţi sau nu prin Serviciul Român de Informaţii, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice. Ai guvernului, prin Instituţia Prefectului. Ai administraţiei publice locale. Ai Ministerului de Interne. De cei ai Apărării, ce să mai vorbim – în fond, crucea-monument e ridicată în Cimitirul Eroilor din Piteşti, care ţine de MApN şi e administrat, cum spuneam, prin Asociaţia ”Cultul Eroilor”. Bănuiesc că ministrul Dîncu habar n-are despre ceea ce se întîmplă în ”ograda” sa. Ar fi culmea să fi ştiut şi să nu fi făcut nimic – sînt sigur că lucrurile nu stau aşa. Dar, faptul e împlinit. Departamentul Securităţii Statului are un monument, tocmai la Piteşti.
 
La nivelul ”local”, în Piteşti, s-a petrecut o istorică ”împăcare” între Armată şi Securitate. Este evident acest fapt şi e probat de acţiuni anterioare. ” Animatorul” momentului de mîine şi cel ce a urmărit demersul de ridicare a monumentului închinat Departamentului Securităţii Statului la Piteşti, e el însuşi un fost securist. Colonelul Dumitru Şovar s-a pensionat în 2010 din Serviciul Român de Informaţii, cu gradul de colonel. A avut atribuţii în Divizia de Apărare a Constituţiei din SRI, cum se numea fosta Direcţie a I-a de Informaţii Interne a DSS-ului după înfiinţarea Serviciului, în martie 1990. În decembrie 2010 a fost decorat de Traian Băsescu cu Ordinul ”Bărbăţie şi Credinţă”, în grad de Comandor, ”cu însemne pentru militari”. L-am regăsit figurînd, din acelaşi an, ca ”salariat civil” în Ministerul de Interne – asta, pînă ce ”s-a privatizat”, deschizîndu-şi, cum altfel, un ”serviciu de pază şi protecţie”, EUROGUARD 2007 SRL. 
 
Din 19 iunie 2013, Şovar figurează în ”Registrul Naţional al evaluatorilor de risc la persoane fizice”. A devenit şi ”PFA”, calitate în care asigură consultanţă de specialitate, aşa cum a făcut-o pentru Spitalul din Cîmpulung Muscel în martie 2021 – ultimul contract obţinut fiind cu Primăria comunei Pietroşiţa. Firma lui de pază e ”abonată” la contracte cu statul. Nu cu multă vreme în urmă, a obţinut, în urma soluţionării favorabile a unei contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, un contract de ”servicii pază, monitorizare şi intervenţie” cu Societatea Apă-Canal.
 
Dumitru Şovar e o persoană cu greutate, la Piteşti. El conduce  Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii, de mulţi ani. Împarte plachete, cu ocazia fiecărei aniversări a SRI-ului, tuturor oficialilor şi invitaţilor. Şi printre cei din urmă se numără întotdeauna rezerviştii MApN de la Asociaţia Cultul Eroilor ”Regina Maria”, care administrează Cimitirul Eroilor din Piteşti. 
 
Enumăr numai manifestările comune, din ultimul an. În 22 iulie 2021, cele două asociaţii au participat împreună la ”Aniversarea a 105 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi comemorarea eroilor căzuţi în zona de luptă Rucăr – Bran”, ”Aniversarea a 500 de ani de la atestarea primului document scris în Limba Română, respectiv Scrisoarea lui Neacşu de la Cîmpulung către Judele Braşovului Johannes Brekner”. Prilej cu care s-au reunit ”reprezentanţi ai asociaţiilor de rezervişti MAN, MAI, precum şi membri ai Asociaţiei Cultul Eroilor Regina Maria”. Ceea ce a făcut şi va face şi mîine Dumitru Şovar nu e doar pe ”plan judeţean”. La Mausoleul de la Mateiaş ”au fost prezente cadre militare din SRI, din judeţele Braşov, Argeş, Dîmboviţa, Bucureşti. Generalii Ion Stoica şi Vasile Mălureanu alături de Dumitru Şovar, preşedintele ACMRR – SRI ARGEŞ au fost amfitrionii evenimentului”. În 11 noiembrie acelaşi an, o nouă ”reuniune”, în acelaşi format a adus laolaltă cele două asociaţii, cu ocazia Zilei Veteranilor din Teatrele de Operaţii. Cu acea ocazie, un veteran militar a exclamat: „Admiraţi-i pe cei rămaşi! Nu-i daţi uitării pe cei plecaţi!”. Probabil aşa i-a venit ideea colonelului Şovar, fost securist şi ”sereist” pensionar, să reînvie gloria trecută a Departamentului Securităţii Statului şi să se umple de ea, la umbra unei cruci, în Cimitirul Eroilor din Piteşti. Oricum, are ”presă” bună: În 31 martie acest an, după ce a împărţit iarăşi plachete tuturor oficialilor şi invitaţilor la cea de-a 32-a aniversare a SRI-ului, colonelul Şovar a fost declarat de către ”Jurnalul de Argeş” drept ”omul săptămînii. Motivul a fost ”organizarea ireproşabilă a evenimentului”, la care a invitat şi presa. Ceea ce se va întîmpla probabil şi mîine.  
 
Cealaltă faţă a monedei. Sau a monumentului
 
În 24 iunie 1949, de Sînziene, trei bărbaţi au fost împuşcaţi în hotarul comunei Nepos, din judeţul Bistriţa. Crima a fost înfăptuită în zori, în culmea Dealului Crucii. Au fost apoi prăvăliţi într-o rîpă de lîngă drum, în care se săpase o groapă puţin adîncă. Cei trei se numeau Ioan Leonida Bodiu, născut la 16 ianuarie 1918 în localitatea Poiana Ilvei, Toader Dumitru, născut la 15 august 1905 în Rebrişoara şi Ioan Ştefan Burdeţ, născut la 22 octombrie 1914 în localitatea Welland din provincia Ontario, Canada, din părinţi originari tot din Rebrişoara, satul de pe celălalt versant al Dealului Crucii. În primăvara anului 1948, Leonida Bodiu, fost ofiţer, locotenent în Regimentul de Gardă, organizase o grupare de rezistenţă anticomunistă, iar ceilalţi doi erau sprijinitori ai săi. 
 
După crimă, un localnic, martor din depărtare al ei, s-a furişat printre mestecenii tineri spre locul de unde s-au auzit focurile şi s-a putut zări lumina armelor. Pe drum, a văzut din spate trei bărbaţi, care aveau fiecare cîte un pistol mitralieră şi urmau grăbiţi drumul de întoarcere spre Nepos. Privindu-i o vreme de departe, temător de-acum, Toader Ivaşcu s-a întors şi a dat în drum peste trei cadavre. Trupurile fără viaţă se aflau căzute într-o baltă, adunată într-o adîncitură a drumului, şi care căpăta încet culoarea sîngelui care se scurgea din ei. După spusele bătrînului, morţii aveau ”tigvele sparte de gloanţe şi din spate şi piepturi, că erau de-a valma, ţîşnea tot sînge“. A mai stat acolo, pe Dealul Crucii, neştiind prea bine ce să facă, în vreme ce soarele urca uşor, pe cer, luminînd printre frunzele fagilor şi ale mestecenilor balta de sînge şi trupurile morţilor. 
 
Apoi, dinspre Nepos, au ajuns la locul crimei patru oameni, cu unelte de săpat în mînă, trimişi de securişti să îngroape morţii. În hîrtiile oficiale, cei trei, Leonida Bodiu, Toader Dumitru şi Ioan Burdeţ figurau drept morţi de tuberculoză în Penitenciarul Aiud, în anul 1958, în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, unde îşi ispăşeau o pedeapsă de 25 de ani de temniţă grea. Într-adevăr, după ce au fost ucişi, au fost condamnaţi în contumacie într-un simulacru de proces. Aşa că, atît procuratura,cît şi poliţia, au refuzat, mai întîi, în aprilie 2009 cînd am găsit trupurile ciurite ale  celor trei, aruncate într-o groapă comună, să urce Dealul Crucii. Au făcut-o abia după ce am ameninţat că vom duce osemintele la Aiud, să le înmormîntăm acolo, unde oficialii continuau să susţină că au fost îngropaţi. Aşa, din respect faţă de hîrtiile oficiale. Vorba medicului legist, nedumerit că trebuie să elibereze alte certificate de deces, cu altă cauză a morţii (împuşcarea), cît şi acte de reînhumare unor oameni care în scripte erau morţi de mult, „săracii, ca să ajungă cimitir, trebuie să mai moară o dată“. 
 
Grupa de securişti care a săvîrşit omorul a fost alcătuită din sublocotenentul Liviu Pongraţiu, plutonierul major Liviu Herţa şi plutonierul Traian Săsărman. Comandantul trupei, Pongraţiu, era în 2009, cînd am găsit osemintele celor trei, colonel de securitate în rezervă, dar şi vicepreşedinte al Filialei Asociaţiei Veteranilor de Război din Cluj, ca fost ”combatant” din Divizia Tudor Vladimirescu. Nu şi-a recunoscut crima, spunînd că el a însoţit plutonul de execuţie doar în calitate de ofiţer politic. 
 
Dar îngroparea osemintelor celor trei a fost mai grea decît descoperirea lor. Singura noastră mulţumire şi a urmaşilor lor a fost că Leonida, Toader şi Ioan au fost reînhumaţi cu onoruri militare, la Bistriţa. Dar în afara gardului care mărgineşte Cimitirul Eroilor şi nu înăuntru, cum s-ar fi cuvenit măcar pentru Leonida Bodiu. Conform legii, Cimitirul Eroilor este destinat numai veteranilor de război, precum colonelul în rezervă Liviu Pongraţiu, cel care, în iunie 1949, îi urca spre moarte pe cei trei, pe drumul aspru şi greu al Dealului Crucii, cînd Noaptea de Sînziene lua sfîrşit şi începea ziua Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul. În schimb, la decesul său, în 2006, colonelul Pongraţiu, fost veteran de război, a avut, cum se cuvine, tot dreptul să fie înmormîntat în Cimitirul Eroilor, din Cluj. 
Acum, la Piteşti, se ridică şi un monument, pentru toţi cei aidoma lui. Căci, nu-i aşa, ”valorile” Securităţii, cum scrie şi pe crucea dedicată lor, sînt ”valorile fundamentale ale României”.
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici