PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Iohannis – un om singur. Fără patrie.

10630 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Iohannis – un om singur. Fără patrie.
”Nici nu vreau să mă gîndesc altfel, decît că cineva îl intoxică sistematic pe primul om în stat. Dacă l-aş ghici, aş înţelege cine conduce, de fapt, România”, a scris mai demult un prieten. Aşa stau lucrurile. Şi mai tragic ar fi ca în spatele lui Iohannis să nu fie nimeni. Atunci, cine mai conduce România? Şi, în aceste condiţii, dacă românii din ţară nu au pe nimeni, la ce ajutor să spere românii din afara graniţelor?
 

Un ”erou naţional” şi un preşedinte

 
În primăvara anului 2016, prin aprilie, preşedintele Klaus Iohannis avea pe masă legea privind cinstirea lui Avram Iancu în ipostaza de erou al naţiunii. Legea adoptată de deputaţi prevedea că ”pentru cinstirea memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, fostul conducător al revoluţiei române din 1848-1849 din Transilvania este declarat Erou al Naţiunii Române”. Şeful statului a stat multă vreme şi s-a uitat la ea, fără să facă nimic: ar fi însemnat că acorde ”puncte electorale” PSD-ului majoritar, care iniţiase procedurile de adoptare a ei. 
 
Iohannis nu ajunsese încă la nivelul de gîndire care l-a luminat, în legătură cu complotul Dragnea – Hunor, pentru vînzarea Ardealului, după un an şi ceva. În cele din urmă, preşedintele a cerut reexaminarea Legii ”Avram Iancu”, pe motiv că ”recunoştinţa şi respectul pe care le impune o personalitate de amplitudinea celei a lui Avram Iancu, nu pot fi convertite juridic şi cu atât mai mult politic” într-o lege şi că, la o adică, ”în Constituţie este stipulat faptul că este prerogativa exclusivă a preşedintelui României de a conferi titluri de onoare, prin decret prezidenţial”. Dar Camera Deputaţilor a respins solicitarea lui Iohannis, de reexaminare şi legea s-a întors, cum era la Cotroceni, unde a stat din aprilie pînă în noiembrie, cînd, nemaiavînd încotro, Iohannis a promulgat-o.
 
E unul dintr-un şir întreg de exemple care dovedeşte că preşedintele e absolut nepăsător în legătură cu istoria naţională a românilor. Poate ar trebui să reamintesc cum, cu un an înainte de această întîmplare, la 9 Mai 2015, preşedintele Iohannis a ”uitat” să depună o coroană de flori la Oarba de Mureş sau la Carei, în memoria miilor de ostaşi români care şi-au dat viaţa în luptele cu fasciştii germani, în schimb a mers în Polonia, unde i-a omagiat pe eroii polonezi care au căzut victime, în confruntarea cu armata celui de-al treilea Reich. De fapt, în primii doi ani de mandat Klaus Iohannis şi-a dezamăgit rapid electoratul: a plecat imediat în voiaje prin străinătate: s-a întîlnit cu Francois Hollande, preşedintele Franţei, cu Angela Merkel, a fost prin Spania – s-a întors de peste tot cu mîna goală. Au fost numai vizite pentru ”şedinţe foto”.
 
În a patra vizită pe care a făcut-o în străinătate, Klaus Iohannis s-a dus în Ucraina, unde în 17 martie 2015 a susţinut o declaraţie comună cu preşedintele Petro Poroşenko. ”Am convenit că trebuie să dăm o vizibilitate mai bună comunităţilor noastre etnice care trăiesc în România, respectiv în Ucraina. Ele trebuie să devină un liant şi-un pod în relaţiile noastre. În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să-şi reia activitatea şi să abordeze aspecte de actualitate”, a declarat Iohannis. ”Dorim ca prin toate acţiunile noastre să vedem efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetăţenii noştri şi proiectele comune în plan economic şi cultural”. Contrar declaraţiei, Klaus Iohannis nu s-a întîlnit cu niciun reprezentant al comunităţii noastre din Ucraina, deşi românii din Bucovina de Nord îl aşteptau ca pe pîinea caldă. 
 

”Legea educaţiei” din Ucraina, o surpriză într-o plimbare

 
Spre deosebire de Iohannis, românii din Ucraina ştiau ce li se pregăteşte: ”legea educaţiei”, adoptată în 2017 în Parlamentul ucrainean, prin care minorităţilor li s-a interzis învăţămîntul în limba maternă, iar majoritatea publicaţiilor în limba română au fost suspendate. Ce a făcut Iohannis? Şi-a anulat o plimbare, în timpul altei plimbări. Şeful statului a povestit, cu vitejie, cum s-a întâlnit la reuniunea ONU cu liderul ucrainean Petro Poroşenko, căruia i-a transmis nemulţumirile pe care ”partea română” le are cu privire la ”situaţiune”. 
 
Iohannis a povestit că s-a întâlnit pe holurile ONU cu preşedintele ucrainean Poroşenko, căruia i-a transmis că îşi contramandează vizita pe care o avea stabilită pentru octombrie 2017 în Ucraina: ”Normal că ne-am salutat şi i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus direct că nu voi face această vizită, până când nu există un progres pe această lege a educaţiei şi că sunt neplăcut surprins de această evoluţie, în condiţiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puţin faţă de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina. Am transmis această abordare pe care o am şi pe căi diplomatice şi, iată, şi direct preşedintelui Poroşenko. Şi-a continuat drumul destul de îngândurat şi sper să reuşim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-şi continue învăţământul în limba română”, a spus Iohannis. 
 
Nu s-a întîmplat nimic, cu toată ”îngîndurarea” lui Poroşenko. Legea educaţiei, dezbătută de Parlamentul Ucrainei, care, spunea Iohannis, ”după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce: practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă”, a fost adoptată şi promulgată rapid de Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei – nu ca Legea ”Avram Iancu”. ”Pe noi ne doare acest lucru. Avem foarte mulţi români în Ucraina”, a spus în replică Iohannis , fără ca un muşchi să-i tresalte pe faţă. El a mai adăugat că în vizita contramandată din Ucraina avea planificată o vizită la românii din Bucovina de Nord. Care au rămas însă, pînă în ziua de azi, ”nevizitaţi” de el.
  
În schimb, în acelaşi timp în care preşedintele Iohannis a evitat, în vizita sa din Ucraina să se întîlnească cu reprezentanţii românilor din Bucovina de Nord, ţinut românesc, într-un alt ţinut românesc unde se afla în vizită, premierul Ungariei, Viktor Orban, a postat pe Facebook o fotografie, în care apărea alături de fiica sa, şi pe care a scris următoarele: ”Erdelyben, otthon”. Adică, ”În Transilvania – acasă”. Presa din România a reacţionat, preşedintele ei nu.
 
E greu de spus unde e ”casa” lui Klaus Iohannis. În orice caz, în mai puţin de un an şi jumătate, popularitatea preşedintelui României a scăzut de la 75% sub 30%, un record absolut pentru un preşedinte postdecembrist. Orban a cîştigat fără probleme un nou mandat, ca şi Iohannis dealtfel – dar dintr-un alt motiv: preşedintele nostru, aflat la al doilea mandat, a concurat de unul singur, a avut ”dezbatere electorală” de unul singur, moderată de sine însuşi şi a cîştigat tot singur. Că aşa e el: un om singur. Fără patrie.
 
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici