PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Războiul sfînt”, o ispită a lui Putin pentru o sută de milioane de credincioşi, în timp ce participă la Slujba Naşterii Domnului de unul singur

1429 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Războiul sfînt”, o ispită a lui Putin pentru o sută de milioane de credincioşi, în timp ce participă la Slujba Naşterii Domnului de unul singur

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / ”Războiul sfînt”, o ispită a lui Putin pentru o sută de milioane de credincioşi, în timp ce participă la Slujba Naşterii Domnului de unul singur

Preşedintele Vladimir Putin a participat sîmbătă singur la slujba de Crăciun oficiată într-o catedrală din Kremlin, în loc să se alăture credincioşilor, informează agenţia Reuters. Fotografia sa, în faţa unor icoane, a fost postată şi pe site-ul Kremlinului, alături de un mesaj al preşedintelui, care mulţumeşte Bisericii Ortodoxe Ruse. Are şi de ce: alături de ”cîinii războiului” din aparatul de propagandă al lui Putin, au venit şi preoţii ascultători ai patriarhului Kirill, care au lansat ultima acţiune ideologică de amploare: trasformarea ”operaţiunii speciale” din Ucraina în ”război sfînt”.
 

Cruciada Federaţiei Ruse

 
În evul mediu, fiecare cruciadă începea mai întîi pe hîrtie şi în amvoane: se emitea o ”bulă papală” care chema la mobilizare în ”războiul cu Antihristul”, pentru ”eliberarea Ţării Sfinte” şi apoi în fiecare eparhie europeană a Romei, clerul catolic începea să tune şi să fulgere împotriva necredincioşilor şi a celor păcătoşi, care pentru a-şi salva sufletul trebuie să se înregimenteze în cruciada împotriva ereticilor. Astăzi ”păgîni”, ”barbari”, inamicii lui Hristos nu sînt căutaţi între necredincioşi -  Rusia lui Putin şi propagandiştii ei i-au găsit, de un an încoace, în occident, iar Antihristul nu-şi mai are lăcaşul în lumea musulmană, ci în Ucraina – ţară unde majoritatea locuitorilor au şi ei aceeaşi religie ca a celor o sută de milioane de ortodocşi de pe teritoriul Federaţiei Ruse. E un nou paradox, pe care războiul din Ucraina îl creează, pentru a ascunde războiul fratricid dezlănţuit de Putin. Care e pe cale să devină exact opusul lui – un ”război sfînt”.
 
A trecut aproape un mileniu de la cruciade, iar mesajul lor este preluat acum de propaganda Federaţiei Ruse. Tema ”războiului sfînt” nu e una nouă, în ”ruskii mir” (lumea rusă). Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a calificat pe 4 mai 2016 drept ”război sfînt” şi ”luptă împotriva terorismului” intervenţia rusă în Siria, în favoarea regimului Basshar al Assad: ”Astăzi, cînd soldaţii noştri participă la luptele din Orientul Mijlociu, noi ştim că aceasta nu este o agresiune, o ocupaţie, nu este impunerea unei ideologii sau un sprijin pentru anumite guverne, ci este o luptă împotriva unui inamic teribil, terorismul. De aceea războiul împotriva terorismului este un război sfînt. Şi să dea Domnul ca acest lucru să fie înţeles de întreaga lume”. Tot el declara că, la fel, şi Marele Război pentru Apărarea Patriei, adică cel de-al doilea război mondial în care URSS a luptat împotriva Germaniei naziste a fost, de asemenea, un război sfînt, pentru că soldaţii ruşi s-au luptat pentru poporul lor împotriva unui ”inamic perfid şi crud”.
 
Eticheta ”războiului sfînt” a fost preluată ulterior şi translatată asupra războiului din Ucraina în forme acide de fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, care a declarat ”operaţiunea specială” drept un ”conflict sacru împotriva Satanei”, prin care Moscova îi va trimite ”pe toţi duşmanii ei în focurilor veşnice ale Gheenei”, pentru că sarcina ”patriei ruse” este ”să-l oprească pe conducătorul suprem al Iadului, orice nume ar folosi, Satan, Lucifer sau Iblis” şi cu chipurile luate de acesta în Ucraina, unde ruşii duc războiul sfînt cu ”narcomani nazişti nebuni”, sprijiniţi de occidentali cărora ”le curge saliva pe bărbie din cauza degenerării”. Mesajul lui Medvedev a fost lansat în 4 octombrie, cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale a Rusiei.  
 
O lună mai tîrziu, pe 4 noiembrie 2022, ideologul  Alexander Dughin a aşezat şi el ”sfinţenia” asupra ”operaţiunii speciale” din Ucraina, unde Rusia duce ”războiul sfînt” împotriva ”anticristului” şi ”Occidentului satanic”. Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, Dughin declara că e de acord cu comentariile făcute de liderul cecen Ramzan Kadîrov, care cerea Rusiei să ”desatanizeze Ucraina”. Dughin a întărit: ”Este o bătălie sfîntă împotriva Occidentului satanic! Da, este o bătălie ortodoxă, o bătălie finală, apocaliptică, escatologică a Rusiei creştin ortodoxe, a Rusiei sfinte, împotriva Anticristului. Acesta este scopul acestei operaţiuni militare speciale!” 
 
Atît Medvedev, cît şi Dughin au vorbit în termeni care poartă pecetea limbajului medieval al ”mobilizării creştine” din vremea Cruciadelor, dar nu de la amvon. Acum, limbajul lor propagandistic începe să fie preluat de Biserica Ortodoxă Rusă – ceea ce nu înseamnă neapărat că războiul va deveni automat şi sfînt, pentru cei o sută de milioane de ortodocşi ruşi. Dar, cel puţin, va justifica o nouă mobilizare masivă, poate chiar una generală, pe teritoriul Federaţiei Ruse. Putin e disperat, trebuie să cîştige neapărat războiul, altfel îşi va pierde capul. În aceeaşi situaţie e şi Patriarhul Kirill, care şi-a legat destinul de al lui, amestecînd credinţa cu politica într-un creuzet exploziv, care nu mai are nimic de-a face cu ortodoxia. Cum nu seamănă deloc cu pioşenia faptul că Putin singur a beneficiat de o slujbă doar pentru el, oficiată într-o catedrală moscovită. Nu mai e credinţă, e trufie de o parte, şi slugărnicie de alta. O imagine emblematică, pentru statutul actual al Bisericii Ordotoxe Ruse, ai căror preoţi nu se mărginesc doar să-i binecuvînteze pe soldaţii care pleacă spre front: sfinţesc rachetele lansate asupra oraşelor Ucrainei, unde trăiesc credincioşi de acelaşi rit cu ei.
 

”Războiul sfînt”, ultima carte a lui Putin

 
Televiziunea de stat rusă l-a prezentat în direct pe preşedintele Putin, de Crăciunul pe rit vechi, în interiorul Catedralei ”Buna Vestire”, în timp ce preoţii oficiau la miezul nopţii Sfînta Liturghie. Putin era îmbrăcat într-un sacou albastru şi o helancă albă şi îşi făcea cruce, pios, în faţa icoanelor. Singur, într-o catedrală, în vreme ce televiziunea alterna aceste imagini cu cele ale mulţimii din Catedrala moscovită ”Hristos Mîntuitorul”. 
 
Ca în vechiul Bizanţ, ne-a fost arătat pe de o parte Bazileul, pe de alta poporul său. Şi, fireşte, ”armistiţiul” declarat de Putin unilateral pentru 36 de ore n-a fost respectat de niciuna din părţi. Războiul a continuat, iar la finele Crăciunului pe rit vechi, Putin posta pe pagina oficială a Kremlinului: ”Este profund îmbucurător să observăm contribuţia constructivă enormă a Bisericii Ortodoxe Ruse şi a altor confesiuni creştine la unificarea societăţii, la păstrarea memoriei noastre istorice, la educarea tinerilor şi la consolidarea instituţiei familiei. Organizaţiile bisericeşti au ca prioritate sprijinirea luptătorilor noştri, care participă la operaţiunea militară specială în Ucraina. O astfel de muncă masivă, complexă şi cu adevărat altruistă merită un respect sincer”. 
 
Miza acestei atitdudini o reprezintă cîştigarea de partea ”operaţiunii speciale” a celor o sută de milioane de credincioşi ruşi, din cei 260 de milioane de ortodocşi cîţi trăiesc în întreaga lume. Dar ”militarismul” Bisericii Ortodoxe Ruse a aprins spiritele în Ucraina, unde vestita ”Lavra Pecearskaia” din Kiev, fostul sediu al Mitropoliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care era canonic subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost trecută în patrimoniul statului. Niciunul din cei 30 de milioane de ortodocşi ucraineni, indiferent că ţin de Patriarhia Rusă, ori de Biserica ordodoxă autocefală din Ucraina, n-a protestat. În afara Patriarhului Kirill, care de la Moscova ”a deplîns” soarta credincioşilor ucraineni şi persecutarea bisericii ruse. 
 
Trasarea acestei linii de front în interiorul ortodoxiei răsăritene precede conferirea unei dimensiuni mistice războiului din Ucraina. De Anul Nou, Putin declarase deja că ”justeţea morală” este de partea Moscovei, iar războiul împotriva Ucrainei, care s-a ”îndepărtat de credinţă” este şi unul împotriva occidentului decadent şi pentru apărarea ”valorilor naţionale” ale lumii slave, între care ortodoxia ocupă primul loc, aşa cum reiau la nesfîrşit şi zilnic propagandiştii ruşi, pe toate canalele media.
 
Deja demult preoţii ruşi şi-au dat mîna cu oficialii militari, în ”binecuvîntarea” armatei Federaţiei Ruse, care se află în ”misiunea sfîntă” a războiului din Ucraina. Zeci de preoţi sînt trimişi pe front, unde nu mai prididesc cu binecuvîntarea noilor unităţi de recruţi, desfăşuraţi pe liniile de apărare. Misiunea lor, aşa cum declara unul dintre aceştia e să-i împiedice pe soldaţi  ”să-şi piardă sufletul, chiar dacă situaţia îi împinge la asta”, iar ei încearcă să ”înrădăcineze în sufletul militarilor că nu trebuie să tortureze prizonierii. Nu trebuie să jefuiască, nu trebuie să le facă rău civililor”. Cu ce efect, s-a văzut pînă acum la Bucea, Izium, Mariupol şi în alte locuri. Pe de altă parte, preoţii ”de front” n-au nicio îndoială asupra ”misiunii sfinte” a militarilor, care apără ”valorile tradiţionale” şi, după cum spunea însuşi Patriarhul Kirill, la sfîrşitul lunii septembrie în acest an, ”moartea eroică” pe frontul ucrainean reprezintă un ”sacrificiu care spală toate păcatele”.
 
Nu toţi preoţii ortodocşi ruşi sînt de accord cu această retorică aproape djihadistă, care îmbracă războiul în haina sfinţeniei. Dar cei care îşi permit să critice sînt, îndeobşte, la o distanţă protectoare faţă de Moscova. De la misiunea ortodoxă rusă din Madrid, de pildă, preotul Andrei Kordocikin spune că ”această retorică a «războiului sfînt» vine direct din Evul mediu”. Altfel, singura opoziţie a clerului din interiorul Federaţiei Ruse faţă de război, o scrisoare semnată la 1 martie anul trecut de 293 de preoţi care condamnau ”războiul fratricid” după o săptămînă de la invazie, n-a mai fost urmată de un gest similar. Preoţilor cu alte păreri li se iau parohiile, chiar şi dreptul de a sluji. Unii ştiu că o pot păţi şi mai rău. 
 
E vorba şi de o cointeresare aici. În Rusia, Putin a sprijinit din plin Biserica. Practic, nu e zi în care pe teritoriul Federaţiei Ruse să nu fie ”tîrnosit” cîte un nou lăcaş de cult, fie ridicat direct pe banii statului, fie din donaţii ale celor puşi de puterea de la Kremlin să ”cotizeze”, dacă vor să li se arate bunăvoinţa. ”Krîşka”, un termen rus care înseamnă protecţie, utilizat mai întîi de mafia rusă şi în întreg mediul infracţional, s-a transferat de ani buni ca regulă pentru tot ce mişcă, pe teritoriul Federaţiei Ruse. ”Krîşka”, protecţia, a devenit esenţială pentru supravieţuire, de la cea a afacerilor, pînă la cea propriu-zisă, fizică. Aşa cum observau specialişti în domeniu, practicile ”mafiei ruse” s-au extins la nivelul statului rus şi sînt politici publice curente. Acum, ele au cuprins şi Biserica, intrată fără să ezite în acest joc. ”În ultimii ani, legăturile între ierarhia ortodoxă de rang înalt şi putere s-au consolidat. Statul a ajutat mult Biserica, iar acest ajutor a creat o mare dependenţă”, declara preotul Kordocikin, de la Madrid. Astfel încît, pentru niciun slujitor al Bisericii ortodoxe ruse, de la Patriarhul Kirill, pînă la ultimul preot de mir, îmbrăcarea odată cu odăjdiile a retoricii ”războiului sfînt” purtat în Ucraina e ceva la fel de firesc, ca şi sfînta cruce pe care o fac deasupra capetelor credincioşilor, veniţi să asculte liturghia, încheiată cu predici din ce în ce mai războinice. 
 
De la amvon şi pînă ce Olga Skabaeva, Dmitri Kiseliov, Vladimir Soloviov şi alţii ”cîini de pază ai propagandei Kremlinului” vor prelua (au şi făcut-o deja, dar tangenţial) tema ”războiului sfînt” ca teză centrală a discursurilor lor, nu va fi decît un pas. N-au niciun scrupul. Skabaeva, de pildă, cere într-una ”răzbunare pe Ucraina”, iar pe contul ei de Telegram o fotografie preferată e cea cu răposatul Vladimir Jirinovski, tăind cu un cuţit un tort în forma Ucrainei, cu ocazia ocupării Crimeei. Comentariul postat de Skabaeva: vrea ”încă o bucată”. Margareta Simonian, de la ”Russia Today” nu se lasă mai prejos. Ea a fost cea care, din septembrie, a cerut ca Putin să bombardeze infrastructura critică a Ucrainei, ceea ce a şi început din 10 octombrie. Nu că Putin ascultă de Simonian, dar ea e ”vocea poporului”. Iar cînd alături de popor, Biserica sfîntă a Mamei Rusia îi va cere (şi cred că e chestiune de zile sau cel mult săptămîni) lui Vladimir Putin, cucernicul, să dezlănţuie, din toate forţele, ”războiul sfînt” împotriva Antihristului care s-a cuibărit în Ucraina, pios, liderul de la Kremlin va trasmite ordinul ”mobilizării la cruciadă”, pentru toată suflarea rusească şi pentru armata sa. E însă şi ultima carte pe care o mai poate juca.  
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici