„A 14-a lună” de pensie în Ungaria: Orbán pregătește un supliment de 1,6 miliarde de dolari pentru pensionari

Premierul Viktor Orbán, a anunțat joi că executivul său lucrează „cu toată viteza” la introducerea unei a 14-a luni de pensie, o măsură menită să sprijine pensionarii, dar care ar putea afecta stabilitatea bugetară a țării.

„Noi am încheiat un acord cu pensionarii în urmă cu 15 ani. Am restituit a 13-a pensie. Ne-am angajat că valoarea pensiilor nu va scădea și că, atunci când motorul economiei funcționează bine, pensionarii trebuie și ei să beneficieze de asta. (…) Și lucrăm cu toată viteza la introducerea unei a 14-a pensii”, a scris Orbán pe pagina sa de socializare, confirmând guvernul său intenționează să extindă suplimentul anual deja acordat persoanelor vârstnice.

Pensiile, dispută politică

Ungaria oferă în prezent pensionarilor o plată suplimentară echivalentă cu o lună în plus de pensie pe an, introdusă tot în timpul guvernării lui Orbán. Noua măsură ar adăuga încă o lună de plată, ridicând costurile la aproximativ 1,6 miliarde de dolari (536 miliarde de forinți), potrivit Reuters.

Viktor Orban spune că Ungaria nu ar trebui să adopte euro, întrucât UE se află în proces de „dezintegrare”

Consiliul Concurenței analizează preluarea Napolact de cătra firma ungurească Bonafarm Zrt / Patronul ar fi un oligarh maghiar, apropiat al lui Viktor Orbán

Șeful executivului ungar a lansat critici dure la adresa partidului de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, acuzându-l că ar susține politici economice inspirate de Bruxelles. „După «taxaTisza», iată și noua lor armă economică miraculoasă: reducerea pensiilor”, a scris Orbán, ironizând poziția formațiunii rivale.

Promisiuni cu miză electorală

Ungaria traversează cea mai slabă perioadă economică din cei 15 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Pentru a contracara nemulțumirile economice înaintea alegerilor din 2026, premierul a promis o serie de reduceri de taxe și creșteri salariale, estimate de agenția internațională de evaluare financiară S&P Global la aproximativ 2% din PIB.

Aceste politici populiste ar putea submina planurile de reducere a deficitului, spun analiștii. Fitch Ratings a transmis că „reducerile de deficit vor fi mai lente decât se aștepta”, iar noile măsuri fiscale „creează riscuri suplimentare pentru datoria și stabilitatea economică”.

Bugetul, tot mai greu de susținut

Ungaria se confruntă deja cu cel mai mare nivel al datoriei publice din afara zonei euro, iar dobânzile la care guvernul se împrumută au crescut semnificativ după izbucnirea războiului din Ucraina, ceea ce a făcut finanțarea datoriei mai costisitoare.

În februarie, plata unei „a 13-a pensii” a adăugat o povară bugetară semnificativă, contribuind la un deficit de 4,5% din PIB pentru 2025, iar extinderea la „a 14-a lună” riscă să adâncească și mai mult acest dezechilibru. Odată cu creștererea cheltuielilor bugetare și a tensiunilor fiscale, Ungaria riscă o retrogradare a ratingului de credit.

România și Polonia, în topul deficitelor europene

Modelul nu este unic, spun analiștii Reuters: Polonia oferă deja o „a 14-a pensie”, măsură ce a contribuit la al doilea cel mai mare deficit din UE, după România.

Cu toate acestea, pentru Orbán, presiunea este în primul rând politică. Sondajele arată că partidul său Fidesz este în urma opoziției conduse de Tisza, la doar șase luni înainte de alegeri, iar pensionarii rămân una dintre cele mai fidele baze electorale ale premierului.