Argentina reaprinde disputa pentru Insulele Falkland: Milei îl invocă pe Trump și amenință proiectul petrolier britanic

Miza nu mai este doar teritorială. În spatele vechiului conflict se află acum și perspectiva exploatării unor importante resurse de petrol din Atlanticul de Sud, scrie Associated Press.

Milei ridică tonul în disputa cu Marea Britanie

Într-un discurs televizat, Javier Milei a declarat că Argentina nu va rămâne pasivă în fața dezvoltării proiectelor petroliere din zona revendicată de Buenos Aires. Președintele argentinian a anunțat sancțiuni mai dure împotriva companiilor implicate în exploatarea offshore și intenționează să extindă eventualele penalizări inclusiv către furnizori, acționari și membri ai conducerilor companiilor.

Argentina has singled out the Sea Lion oil project near the Falkland Islands as an urgent threat to its sovereignty claim.

The field, estimated to contain around 1.7 billion barrels of oil, is being developed by Britain’s Rockhopper Exploration and Israel’s Navitas Petroleum.… pic.twitter.com/TWb9iOi35c

— Clash Report (@clashreport) September 4, 2026

Milei a mai anunțat finanțarea unei noi baze navale în provincia Tierra del Fuego, în extremitatea sudică a Argentinei, precum și consolidarea capacităților de comunicații ale țării în regiune. Guvernul argentinian a anunțat separat un decret și un proiect de lege privind măsurile împotriva proiectului Sea Lion. „Orice avans suplimentar în Malvine va fi considerat o încălcare a securității noastre naționale”, a transmis Milei, potrivit AP.

Ce se întâmplă cu petrolul din apropierea insulelor

În centrul noii dispute se află proiectul Sea Lion, situat la aproximativ 220 de kilometri nord de Insulele Falkland. Proiectul este dezvoltat de compania britanică Rockhopper Exploration împreună cu israelienii de la Navitas Petroleum. Prima producție de petrol este planificată pentru martie 2028.

Dezvoltarea proiectului a trecut deja de etapa de planificare. Lucrările de infrastructură au început în Falkland, iar forajele pentru prima fază sunt programate să înceapă la începutul lui 2027. Prima fază presupune 11 sonde submarine conectate la o navă de producție, stocare și descărcare a petrolului, cunoscută sub acronimul FPSO.

Proiectul ar putea deveni însă mult mai mare. Navitas analizează accelerarea unor faze ulterioare, care ar putea adăuga până la 125.000 de barili de petrol pe zi la capacitatea de producție planificată. Tocmai această perspectivă amplifică disputa cu Argentina. Buenos Aires consideră exploatarea resurselor din aceste ape drept ilegală, deoarece revendică suveranitatea asupra insulelor și a zonelor maritime din jurul lor.

Trump a deschis o nouă incertitudine

Donald Trump a complicat situația prin declarațiile sale recente. Întrebat dacă administrația americană își reconsideră poziția privind Insulele Falkland, Trump a răspuns că își revizuiește toate pozițiile. Ulterior, într-un interviu pentru GB News, președintele american a evitat să spună dacă Statele Unite ar sprijini Marea Britanie în cazul unui nou conflict pentru insule. În schimb, Trump a reluat criticile la adresa Marii Britanii pentru sprijinul pe care Londra nu l-ar fi oferit suficient în timpul campaniei militare conduse de SUA împotriva Iranului.

Declarațiile sunt importante deoarece Washingtonul a păstrat timp de decenii o poziție neutră în disputa privind suveranitatea, chiar dacă a recunoscut administrarea de facto a insulelor de către Marea Britanie. O schimbare reală a acestei poziții ar avea o puternică încărcătură diplomatică.

Marea Britanie: suveranitatea nu este negociabilă

Londra a reacționat rapid și a reafirmat că nu intenționează să renunțe la Insulele Falkland. Guvernul britanic invocă inclusiv dreptul locuitorilor insulelor la autodeterminare. La referendumul din 2013, aproximativ 99,8% dintre participanți au votat pentru menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări. Pentru Argentina, însă, revendicarea insulelor reprezintă una dintre puținele teme care depășesc diviziunile politice interne.

Conflictul care continuă să apese memoria Argentinei

Argentina și Marea Britanie au purtat un război pentru Falkland în 1982, după ce forțele argentiniene au ocupat insulele. Conflictul a durat aproximativ două luni și s-a încheiat cu victoria britanică. Au murit 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici și trei locuitori ai insulelor. Mai mult de patru decenii mai târziu, revendicarea argentiniană rămâne înscrisă în Constituția țării și reprezintă o temă puternică a identității naționale. Pentru Milei, momentul este și unul politic. Președintele argentinian urmează să intre într-un an electoral, în timp ce popularitatea sa a scăzut, iar economia continuă să reprezinte o problemă majoră. Opoziția îl acuză că folosește problema Malvinelor pentru a recâștiga sprijin politic. Milei respinge însă această interpretare și susține că revendicarea insulelor este o cauză care trebuie să depășească orice diferență politică.

De ce situația este urmărită acum cu atenție

Disputa are în prezent o combinație pe care nu a mai avut-o de mult timp: un proiect petrolier care se apropie de producție, o Argentina care își consolidează prezența militară în sud și un președinte american care lasă deschisă posibilitatea reconsiderării poziției Washingtonului. Asta nu înseamnă că un nou conflict militar este iminent. Argentina insistă oficial asupra recuperării insulelor pe cale diplomatică, iar declarațiile lui Trump nu reprezintă deocamdată o schimbare formală a politicii americane. Dar dacă Sea Lion va intra în producție în 2028, disputa privind Falkland ar putea căpăta o miză economică mult mai mare decât cea pe care a avut-o în ultimele decenii.