Belarus: Un fost oficial de securitate contestă achitarea într-un dosar privind dispariția unor opozanți

Cazul vizează dispariția, în 1999, a trei persoane: fostul ministru belarus de Interne Yuri Zakharenko, fostul vicepremier Viktor Gonchar și omul de afaceri Anatoly Krosovsky. La momentul respectiv, Harauski lucra în cadrul unității speciale de poliție SOBR, aflată sub autoritatea președintelui Aleksandr Lukașenko.

Apelul începe în Elveția

Apelul are loc la o instanță cantonală din orașul elvețian St. Gallen și a fost introdus de fiicele a doi dintre bărbații dispăruți. Acestea sunt sprijinite de organizația Trial International, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) și organizația pentru drepturile omului Viasna.

Procesul inițial a reprezentat un caz important pentru aplicarea principiului jurisdicției universale. A fost pentru prima dată când un tribunal elvețian s-a pronunțat asupra unor presupuse crime comise în Belarus în baza acestui principiu, scrie Reuters.

Harauski a ajuns în Elveția în calitate de solicitant de azil. El a susținut că viața sa era în pericol în Belarus din cauza disponibilității sale de a vorbi despre activitatea desfășurată de unitatea SOBR.

Ce a declarat fostul oficial despre cei trei dispăruți

În timpul procedurilor, Yuri Harauski a recunoscut că a fost implicat în reținerea lui Yuri Zakharenko, Viktor Gonchar și Anatoly Krosovsky. El a negat însă că ar fi ordonat sau executat uciderea acestora.

În 2023, instanța elvețiană l-a achitat. Judecătorii au stabilit că rolul exact al lui Harauski nu putea fi considerat demonstrat din punct de vedere juridic, deoarece acesta făcuse declarații contradictorii în diferite momente.

Instanța a mai precizat că rolul guvernului belarus nu putea fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă, în condițiile în care autoritățile de la Minsk nu au fost reprezentate în procedurile judiciare.

Belarus, cazul Harauski și acuzațiile privind disparițiile forțate

Reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului susțin că procesul reprezintă o oportunitate pentru ca presupusele crime comise în timpul regimului Lukașenko să fie analizate în fața unei instanțe.

„Acest caz este prima oportunitate în mai bine de 30 de ani de dictatură pentru ca unele dintre cele mai grave crime ale regimului să fie recunoscute în cele din urmă de o instanță”, a declarat Alès Bialiatski, directorul Viasna.

Guvernul lui Aleksandr Lukașenko a respins în trecut criticile privind situația drepturilor omului formulate de Organizația Națiunilor Unite și de grupurile pentru drepturile omului. Autoritățile de la Minsk neagă, de asemenea, acuzațiile privind existența deținuților politici.

Avocatul lui Harauski nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

În cazul în care va fi găsit vinovat în urma apelului, Yuri Harauski riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, aceasta fiind durata maximă a unei pedepse privative de libertate cu termen fix în Elveția.