Blackout-ul din Spania și Portugalia din 2025, explicat: Cum a fost posibilă „furtuna perfectă” de factori tehnici

Raportul publicat de ENTSO-E confirmă că blackout-ul din 28 aprilie 2025 a fost unul dintre cele mai grave incidente energetice din Europa din ultimele două decenii, transmite Euronews. Pana de curent a afectat milioane de persoane, a întrerupt comunicațiile, a blocat transportul feroviar și a paralizat activități economice în mai multe regiuni. În unele zone, alimentarea cu energie electrică a fost reluată abia după aproximativ 10 ore.

Supratensiunea, un factor-cheie

Potrivit experților, unul dintre elementele centrale ale crizei a fost incapacitatea rețelei electrice de a gestiona episoadele de supratensiune. Acestea apar atunci când tensiunea din rețea depășește nivelurile normale. Astfel se poate duce la suprasolicitarea echipamentelor și la oprirea automată a unor instalații pentru protecție.

În cazul Peninsulei Iberice, fluctuațiile de tensiune au declanșat deconectări în lanț ale unităților de producție. A fost și cazul sistemelor bazate pe tehnologii moderne utilizate frecvent în energia regenerabilă. Raportul descrie un mecanism de tip „cascadă”. În acest fel, dezechilibrele inițiale au dus rapid la prăbușirea unei părți semnificative a producției de energie.

Instalațiile bazate pe convertoare, utilizate pe scară largă în sursele regenerabile, s-au dovedit mai puțin flexibile în fața variațiilor bruște de tensiune. Această rigiditate a amplificat efectele inițiale și a accelerat extinderea avariei. În paralel, operatorii de rețea, inclusiv Red Eléctrica de España, nu au identificat la timp riscurile. Deși se indicase faptul că parametrii sistemului se apropiau de limite critice.

Dezbaterea privind energia regenerabilă

Incidentul a alimentat dezbaterea privind dependența tot mai mare de sursele regenerabile și planurile de renunțare la energia nucleară. Guvernul spaniol și o parte dintre experți au respins însă ideea că tranziția energetică ar fi cauza directă a blackout-ului. Ei au subliniat că problema a fost una complexă, legată de modul de gestionare a rețelei și de adaptarea tehnologică.

Raportul final confirmă concluziile preliminare publicate anterior: nu a existat un singur factor declanșator, ci o combinație de condiții nefavorabile care au acționat simultan. Această „furtună perfectă” a scos în evidență nevoia de modernizare a sistemelor de monitorizare în timp real și de creștere a flexibilității infrastructurii energetice europene.

Pentru autorități și operatori, lecția principală este că tranziția energetică trebuie însoțită de investiții în stabilitatea și reziliența rețelelor, pentru a evita repetarea unor astfel de incidente.