Pentru a-și justifica opoziția față de taxa Zucman – o propunere de impozit de minim de 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro – François Bayrou a avertizat asupra riscului unui exod fiscal al celor mai bogați contribuabili francezi către Italia. Într-un interviu acordat posturilor de știri duminică, premierul francez a declarat: „Oamenii vot pleca deoarece există acum o formă de nomadism fiscal. Iar Italia este astăzi în plină politică de dumping fiscal!”, menționând țara vecină ca posibil refugiu pentru bogații francezi care ar fugi de această taxare.
Declarația a provocat o reacție imediată din partea prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care a calificat acuzațiile drept nefondate. Într-un mesaj postat pe contul său de X, citat de Le Figaro, Meloni a scris că declarațiile sunt complet nefondate: „Este surprinzător că Parisul acuză Italia de dumping fiscal. Economia italiană este atractivă și se descurcă mai bine decât altele datorită stabilității și credibilității națiunii noastre”.
Meloni a adăugat că Italia nu aplică politici fiscale incorecte pentru a atrage investitori europeni: „Italia nu aplică politici fiscale favorabile nejustificate pentru a atrage companii europene.
Totuși, începând din 2017, Italia a implementat un regim fiscal forfetar pentru marii contribuabili, oferind o taxă fixă pentru veniturile realizate în străinătate. Cunoscut după ce fotbalistul profesionist portughez Cristiano Ronaldo a beneficiat de el în 2018, mecanismul a fost recent modificat: în august 2024, contribuția anuală plătită de persoanele foarte bogate care se mută în Italia, a fost dublată de la 100.000 la 200.000 de euro.
Chiar și așa, regimul rămâne atractiv pentru bogații europeni, inclusiv cei din Franța, care ar putea fi afectați de eventuala taxă Zucman. Propusă de economistul Gabriel Zucman și susținută de stânga franceză, noua taxă ar viza aproximativ 1800 de persoane și ar putea aduce statului între 15 și 25 de miliarde de euro, potrivit propunerii legislative depuse de ecologiști la începutul anului.
Taxa va fi rediscutată în cadrul negocierilor bugetare pentru anul 2026, chira dacă a fost respinsă de Senat în luna iunie. În calitate de cameră superioară a Parlamentului, Senatul examinează, votează și eventual modifică legile propuse, dar, în anumite condiții, Adunarea Națională – camera inferioară – are ultimul cuvânt.