Bulgaria îşi consolidează noua "perdea de fier" împotriva migranţilor: "Am face mai bine să creştem pensiile decât să hrănim străini"

O barieră nou-nouţă blochează intrarea în Europa a migranţilor care caută noi rute la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia, unde, în perioada comunistă, un gard de sârmă ghimpată oprea ieşirea din lumea sovietică, scrie AFP în pagina electronică.

1818 afişări
Imaginea articolului Bulgaria îşi consolidează noua "perdea de fier" împotriva migranţilor: "Am face mai bine să creştem pensiile decât să hrănim străini"

Bulgaria îşi consolidează noua "perdea de fier" împotriva migranţilor: "Am face mai bine să creştem pensiile decât să hrănim străini" (Imagine: Arhiva Mediafax Foto/ AP)

Destinul satului Ştit, cu aproximativ o sută de locuitori, situat la această frontieră în sudul extrem al ţării, pare scris. Numele turc al satului a fost schimbat în "Ştit" ("scut") încă din 1932.

Aceste case dărăpănate, în mijlocul câmpului, o populaţie în principal de pensionari şi o cazarmă abandonată nu-i dau tocmai aerul unui avanpost al Apărării naţionale, la frontiera cu Turcia şi la 15 kilometri de Grecia.

Însă, de două luni, două rânduri de garduri de sârmă ghimpată, vizibile din sat, "ne asigură securitatea", îşi exprimă satisfacţia locuitorii, care evocă o trecere sporadică a unor migranţi clandestini prin zona acestei "frontiere verzi".

Bulgaria - luată prin surprindere la sfârşitul lui 2013 de un val de solicitanţi de azil din Siria şi Irak - a fost, alături de Grecia, prima ţară din Blacani care a ridicat o barieră la frontieră. Ea a fost urmată între timp de Ungaria, Slovenia şi chiar Austria, în contextul actualei crize a migraţiei, fără precedent.

Cei 30 de kilometri de sârmă ghimpată instalaţi de Sofia în 2014 la frontiera cu Turcia s-au extins şi au ajuns în prezent la 95 de kilometri.

De la închiderea - la începutul lui martie - a rutei prin Balcanii de Vest, urmată de intrarea în vigoare a Acordului UE-Turcia cu privire la trimiterea înapoi a migranţilor care ajung în Grecia, autorităţile bulgare s-au angajat într-o cursă contracronometru în vederea prelungirii barierei, de teama unui un flux de migranţi către ţară.

"Continuăm într-un ritm accelerat, de şase kilometri pe lună", dă asigurări Stanislav Deşcev, guvernatorul regiunii Haskovo (sud). Bariera trece inclusiv prin bazinul râurilor.

"Echipamentul provizoriu de obstrucţie", cum este denumit oficial, urmează să atingă 132,5 kilometri până la sfârşitul lui iunie, adică aproximativ jumătate din lungimea frontierei terestre bulgaro-turce, de 269 de kilometri.

Pe dealurile line din zona de frontieră a Haskovo, nu departe de Ştit, s-a deschis un drum pentru facilitarea deplasării grănicerilor.

Oglinda istoriei

Drumul oferă o curioasă privelişte asupra istoriei. De o parte se ridică bariera nou-nouţă menită să oprească migranţii, de cealaltă se află gardul de sârmă ghimpată din perioada comunistă, ruginit, dar în picioare în continuare, de pe vremea când servea să-i împiedice pe est-europeni să fugă de regim. Unii dintre grăniceri se aflau în post pe vremea acestei "perdele de fier".

Din perioada Războiului Rece, locuitorii zonei frontaliere şi-au păstrat obieceiul de a semnala orice mişcare suspectă.

"Imediat ce vedem oameni apropiindu-se, îi semnalăm colegilor turci, pentru a-i trimite înapoi", spune un poliţist.

"Suntem cea mai săracă ţară din UE. Am face mai bine să creştem pensiile decât să hrănim străini", afirmă Ivanka Karamonova, în vârstă de 72 de ani, o locuitoare din Ştit.

În acest stadiu nu există, totuşi, "vreun semn al îndreptării unui flux de migranţi către Bulgaria", a nuanţat săptămâna aceasta Radoslav Stamenkov, şeful Misiunii Biroului Internaţional pentru Migraţie (OIM) în această ţară.

Ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner - a cărei ţară a iniţiat închiderea coridorului migraţiei via Macedonia - este convins de contrariu. După o recentă vizită la Sofia, ea a subliniat asupra necesităţii "închiderii rutei prin Balcanii de Est" via Bulgaria.

Aproximativ 30.000 de migranţi au fost înregistraţi în Bulgaria în 2015 şi cel puţin tot atâţia au tranzitat-o clandestin, potrivit unor estimări. Adică o mică parte din cele peste 850.000 de persoane care au trecut prin Grecia.

"Pe site-urile de internet care-i ghidează pe migranţi, o traversare prin Bulgaria este nerecomandată", dă asigurări expertul Vladimir Ciukov, din cauza fermităţii autorităţilor şi a relelor tratamente care le sunt imputate, denunţate în mod regulat de către ONG-uri.

Două exerciţii ale forţelor de ordine, dotate cu vehicule blindate şi elicoptere, s-au desfăşurat în martie la punctul comun al frontierelor greacă, macedoneană şi bulgară. Un exerciţiu la Marea Neagră este, de asemenea, prevăzut.

"Obiectivul nu este să se tragă în refugiaţi, ci să fie arestaţi şi trimişi înapoi", a dat asigurări şeful Guvernului Boiko Borisov.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici