Când a început cel de-al Doilea Război Rece?

  • În 2008, Rusia a atacat Georgia şi a anexat Abhazia şi Osetia de Sud.
  • În 2014, Rusia a anexat Crimeea, marcând începutul neoficial al celui de-al Doilea Război Rece.SUA şi aliaţii europeni au sancţionat Rusia, fiind suspendată din G8.
  • În 2018, SUA au crescut tarifele pentru produsele chinezeşti, declanşând un război comercial.
  • În 2022, Rusia a anexat Donbass şi a bombardat Ucraina. SUA şi aliaţii europeni i-au impus Rusiei cele mai dure sancţiuni, izolând-o economic.
1050 afișări
Imaginea articolului Când a început cel de-al Doilea Război Rece?

Sursa Foto- Kremlin.eu, profimedia , wikipedia commons

Originile - atacarea Georgiei 

Summitul de la Bucureşti din 2008 părea să anunţe o Nouă Ordine Mondială - America în postura de superputere hegemonică la nivel global care a dus la bun sfârşit Războiul Mondial împotriva Terorismului declanşat din 2001 prin eliberarea Afganistanului de sub conducerea talibană  şi care l-a învins pe dictatorul irakian Saddam Hussein, considerat drept Hitler al secolului 21.

În aprilie 2008, după ce George W.Bush a propus ca Georgia, Moldova şi Ucraina să adere la NATO, chiar de faţă cu Vladimir Putin, când relaţiile dintre SUA şi Rusia erau încă amiabile. 

În august 2008, pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Beijing, Federaţia Rusă a invadat Georgia şi i-a anexat teritoriile Osetia de Sud şi Abhazia. Prin această mişcare de forţă, Rusia a vrut să demonstreze că noua cortină de fier dintre NATO şi Rusia va fi stabilită între România şi Moldova, între Slovacia, Ungaria, Polonia şi Ucraina, între Polonia şi Belarus, între statele baltice şi Federaţia Rusă.

Din 2008 până în 2011, cât a fost prim-ministru, dar şi conducătorul de facto al Rusie din spatele preşedintelui Dimitri Medvedev, Putin a reînceput cursa înarmării. 

Între timp, America sărbătorea uciderea liderului terorist al grupării al-Qaeda, Osama bin Laden, şi încă se credea într-o lume unipolară. 

În 2012, după ce a câştigat alegerile şi a obţinut cel de-al treilea mandat de preşedinte, Putin s-a afişat ca un dictator şi mai fioros. Membrii formaţiei de rock punk Pussy Riot au fost arestaţi sub acuzaţia de huliganism.

Educaţia sexuală şi promovarea homosexualităţii au fost incriminate din 2013.  Acestea erau primele semnale că un nou război rece avea să înceapă, de această dată pe plan cultural, între globalizarea progresistă liberal-europeană de rit catolic-protestant ce era mai permisiv cu noul stil de viaţă al tinerilor mileniali,  şi naţionalismul tradiţionalist ortodox rus, care pare să vrea întoarcerea la gloria sovietică, poate chiar şi la cea din vremea epocii ţariste. În orice caz, Rusia voia militarizarea societăţii. 

Iar Putin îşi exprima deseori regretul colapsului Uniunii Sovietice în 1991 ca fiind cea mai mare tragedie a secolului 20. 

Începutul celui de-al Doilea Război Rece - anexarea Crimeii

În martie 2014, în urma protestelor din cadrul Euromaidanului desfăşurate în Ucraina şi plecării de la putere a preşedintelui  Viktor Ianukovici care era pro-rus, Federaţia Rusă a decis să anexeze Crimeea, invocând motive că a fost un cadou dat Ucrainei de către Nikita Hruşciov şi pentru că este populată de ruşi 

Ucrainenii l-au ales ca preşedinte pe afaceristul Petro Poroşenko care a promovat limba ucraineană, naţionalismul ucrainena, capitalismul, liberalizarea şi descentralizarea administrativă, de asemenea a separat Biserica Ortodoxă Ucraineană de Patriarhia de la Moscova. 

Rusia a fost supusă unor sancţiuni economice dure de către SUA şi ceilalţi membri aliaţi NATO şi UE, dar nu îndeajuns de dure ca să-l afecteze pe Putin. Federaţia Rusă a fost exclusă permanent din grupul G8 (în prezent G7) din care făcea parte din 1997. 

Federaţia Rusă a început să finanţeze mişcările militare separatiste pro-ruse din Donbass. S-a încercat pacificarea conflictului prin semnarea Acordului de la Minsk din 2015 prin care Rusia îi impunea Ucrainei să-şi modifice constituţia pentru a legaliza limba rusă ca limbă oficială, să recunoască independenţa Crimeii şi a regiunilor cu populaţie rusă, să aibă statut neutru şi să renunţe la aspiraţia de a mai adera la NATO şi UE. Ucraina a considerat cerinţele Rusiei ca fiind inacceptabile şi a refuzat în ultimii 7 ani să le implementeze. 

Putin a făcut o demonstraţie de forţă majoră şi în Siria, nimicind teroriştii grupării teroriste ISIS, cât şi poziţiile rebelilor sirieni, pentru a apăra regimul aliatului său  Bashar al-Assad. 

America, în timpul lui Trump, a făcut la rândul ei demonstraţii -a bombardat fabricile chimice şi bazele militare din Siria de două ori. 

Acesta a fost cel mai probabil începutul celui de-al Doilea Război Rece, când relaţiile dintre Rusia şi America s-au răcit, iar cursa înarmării a luat amploare. 

Putin a început să se laude cu noile sale jucării - tancurile T-14 Armada, cu avioanele S-35 şi SU-57, cu rachetele balistice Iskander 9k720 de rază scurtă şi cu rachetele hipersonice.

Aeronavele ruse au început să pătrundă în spaţiul aerian al României, Poloniei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Suediei, Finlandei şi chiar a Regatului Unit al Marii Britanii, fiind interceptate de sistemul informaţional NATO. 

Construirea bazelor de interceptare anti-rachetă în România şi Polonia i-a produs şi mai multe temeri lui Putin că rachetele de interceptare ar fi îndreptate împotriva Rusiei şi a căpătat o atitudine tot mai agresivă. 

Noul Război Rece a luat amploare pe plan diplomatic, psihologic şi politic, dar şi economic. 

Din ianuarie 2018, Statele Unite, conduse atunci de Donald Trump, au impus creşterea tarifelor multor produse şi materii prime fabricate şi exportate de China, cu scopul de a revitaliza industria şi economia americană. China a ripostat la rândul ei cu alte creşteri de tarife, chiar împreună cu Uniunea Europeană şi Canada care îl detestau pe Trump. Începuse astfel un război comercial între SUA şi China, respectiv UE şi Canada. 

În iulie 2018, Rusia şi America au încercat să-şi repare relaţiile la Summitul de la Helsinki. Ca apoi în septembrie 2018, la  Vostok, să se desfăşoare cel mai mare exerciţiu militar de la încheierea Războiului Rece, la care au luat parte Rusia,  China şi Mongolia. 

În 2019, la alegerile prezidenţiale, actorul de comedie Volodîmîr Zelenski l-a învins pe preşedintele Poroşenko. Acesta s-a poziţionat ca o figură politică anti-establishment şi ant-corupţie. A întărit relaţiile cu UE şi NATO, a gestionat criza pandemică şi recesiunea, a depus eforturi pentru a combate corupţia şi a făgăduit încetarea conflictului ruso-ucrainean din Donbass. 

 

Escaladarea - anexarea Donbassului şi invadarea Ucrainei 

Încă din 2019, Rusia ar fi avut intenţia să invadeze Ucraina de când a sechestrat nave ucrainene, dar din cauza declanşării pandemiei de coronavirus, a amânat Operaţiunea Specială. 

În aprilie 2021 a mobilizat primele trupe la graniţa cu Ucraina pe care ulterior le-a retras. 

În decembrie a mobilizat peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. 

Pe 22 februarie 2022, Rusia a anexat Donbass, iar Duma Rusă a proclamat independenţa Republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk. 

În urma unei operaţiuni de steag fals desfăşurate care a simulat atacuri asupra regiunii Donbass şi pe care forţele separatiste le-a acuzat ca fiind atacuri ucrainene, pe 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a bombardat şi invadat Ucraina cu aeronave, tancuri, arme termobarice şi cu fosfor, provocând victime intenţionat şi în rândul civililor. Belarus condus de Alexandr Lukaşenko, este complice la acest genocid. Putin a invocat motivul că Ucraina este condusă de nazişti şi că în cadrul forţelor armate ucrainene, batalionul Azov care se evidenţiază cu semne neonaziste şi comite crime etnice împotriva ruşilor. 

Federaţia Rusă a ameninţat că a mobilizat arme de descurare nucleară împotriva Ucrainei şi că oricare ţară care va ajuta militar şi financiar Ucraina va suferi consecinţe dure şi imediate. 

În acest moment, omenirea se află într-un moment critic, similar cu Criza Berlinului din 1961 care a dus la construirea zidului ce a separat capitala de azi a Germaniei, dar ne aminteşte şi de intervenţia sovietică brutală care a strivit Primăvara de la Praga din 1968. 

Însă marile puteri occidentale au sancţionat aspru Federaţia Rusă, fiind scoasă din Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale, iar marile companii şi corporaţii şi-au închis magazinele, restaurantele, fabricile, saloanele din Rusia. Conducta de gaz Nord-Stream 2 prin care Rusia avea să livreze gaz Germaniei este un proiect mort oficial. 

Rusia este într-o situaţie mult mai gravă decât a fost Uniunea Sovietică când a atacat Afganistanul în 1979, rezultând doar boicotarea Americii a Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980 ca formă de ripostă. 

Economia Rusiei pare să se prăbuşească, iar Ucraina, deşi devastată, se opune cu o rezistenţă înverşunată forţelor ruseşti. 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici