Castel Gandolfo, refugiul lui Benedict al XVI-lea în timpul Conclavului

28 feb. 2013, 14:27, Știri externe

Iuliana Enache

„Papa va sta în apartamentul în care a locuit mereu (…) timp de aproximativ două luni”, a precizat directorul Villas pontificales, Saverio Petrillo, în cursul unei vizite organizate la 22 februarie pentru presă, relatează AFP.

Această vilă, proprietatea Sfântului Scaun din 1596, beneficiază de o poziţie foarte specială: construită iniţial pe versantul stâncos la Lacului Albano, citadela s-a extins de-a lungul secolelor pentru a deveni o veritabilă reşedinţă de vacanţă inserată în Castel Gandolfo, un orăşel cu 9.000 de locuitori înscris pe lista celor mai frumoase localităţi din Italia.

În prezent, vila şi grădinile sale se întind pe 55 de hectare, respectiv cu 11 hectare mai mult decât are Vaticanul, cel mai mic stat din lume. Ea beneficiază în plus de extrateritorialitate.

Supraviețuitorii abuzurilor cer ca viitorul papă să pună capăt mușamalizărilor

Vaticanul pregăteşte Capela Sixtină pentru viitorul conclav papal

Proprietatea, care se bucură de o vedere spre mare pe o parte şi de o vedere spre lac în cealaltă parte, se află la o altitudine de 426 de metri, ceea ce le garantează oaspeţilor răcoare pe timpul nopţilor toride de vară.

De obicei, papii merg aici de Sărbătorile Pascale şi pe timpul verii pentru a scăpa de canicula din Roma. „Papa, care vine de obicei pentru Paşti (care în acest an va fi la 31 martie), şi-a devansat sejurul cu o lună”, subliniază Saverio Petrillo, care vorbeşte despre „o situaţie de rutină în ceea ce priveşte logistica, dar excepţională în privinţa circumstanţelor”.

Demisia Papei Benedict al XVI-lea „ne-a luat prin surprindere, a fost ca un fulger pe cerul senin”, recunoaşte el, adăugând că înţelege decizia Papei de a se retrage imediat la Castel Gandolfo.

„Aici, Papa este într-o ambianţă familială. Nu există mari opere de artă, sau saloane mari”, explică el însoţind jurnaliştii în camerele de recepţie, de dimensiuni modeste, comparativ cu cele din Vatican.

Grădinile, în care se succed alei cu cedri şi grădini franţuzeşti, sunt propice plimbărilor lungi. Aceasta este o oportunitate de care Benedict al XVI-lea profită însă rar. „Este un om studios şi retras, căruia nu îi place să stea în aer liber”, remarcă Saverio Petrillo.

Benedict al XVI-lea, însoţit de doi dintre secretarii săi particulari şi de patru laici consacraţi care îl asistă zilnic, ar urma să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în apartamentele sale private din aripa cu vedere la mare.

În 2011, Papa a declarat referindu-se la Castel Gandolfo: „Aici găsesc totul: munte, lac şi văd chiar şi marea (…), oamenii sunt amabili”. O placă ce reia aceste cuvinte elogioase a fost fixată pe faţada primăriei, chiar în faţa impozantului palat apostolic care domină piaţa principală a localităţii, unde se află o fântână.

Faţada actuală a vilei este semnată Carlo Maderno, care a intevenit după ce Papa Urban al VIII-lea a decis în 1626 să transforme oficial Castel Gandolfo în reşedinţa de vară a papilor.

În 1773, Clement al XIV-lea extinde suprafaţa vilei alăturând vila adiacentă a cardinalului Camillo Cybo.

În 1929, cu ocazia semnării Tratatului de la Lateran între Sfântul Scaun şi Italia lui Mussolini, vila îşi extinde şi mai mult dimensiunile graţie achiziţiei Villa Barberini, care include ruinele unei vile care i-a aparţinut împăratului Domiţian (51-96 d.Hr.)

Pius al XI-lea a achiziţionat în timpul pontificatului său (1922-1939) noi terenuri pentru a crea aici o mică exploatare agricolă, unde în prezent pasc vaci ce contribuie la atmosfera bucolică de refugiu liniştit.