Cum se formează un tsunami. Valurile uriaşe pot lovi ţărmuri situate la mii de kilometri distanţă

Valurile seismice (tsunami), ca acelea care au afectat vineri coasta de nord-est a Japoniei, în largul oraşului Sendai, şi care ameninţă numeroase zone de coastă din Pacific unde s-a emis alertă, sunt provocate de cutremure submarine similare celui înregistrat în Japonia.

9348 afişări
Imaginea articolului Cum se formează un tsunami. Valurile uriaşe pot lovi ţărmuri situate la mii de kilometri distanţă

Tsunami, valuri uriaşe provocate de cutremure submarine (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Cutremurul înregistrat în Japonia prezintă toate condiţiile propice creării unor astfel de valuri gigantice: o magnitudine foarte mare, estimată la 8,9, potrivit Institutului american de geofizică (USGS), şi o origine submarină, la 24,4 kilometri adâncime.

Unda valului, generată de şocul seismic, creşte în energie de fiecare dată când loveşte platoul submarin.

În punctul său de formare, un tsunami nu generează decât valuri mici distanţate între ele foarte mult. Dar pe măsură ce aceste valuri se îndreaptă spre ţărm, cu o viteză de aproximativ 800 de kilometri, fundul oceanului se înalţă, concentrând energia vehiculată de tsunami. Valurile îşi încetinesc viteza, se apropie şi înălţimea lor creşte foarte mult, putând atinge peste 20 de metri.

Deoarece atunci când se propagă în apă, o undă pierde foarte puţină energie, ea se poate deplasa pe distanţe considerabile şi poate lovi ţărmuri situate la mii de kilometri distanţă.

Astfel, în 1960, un cutremur cu magnitudinea 9,5 în Chile a declanşat un tsunami devastator care a atins coastele Japoniei.

Principalele ţări cu deschidere la Oceanul Pacific îşi coordonează observaţiile pentru a preveni pericolele pe care le reprezintă aceste valuri oceanice. Un centru de alertă pentru tsunami centralizează informaţiile la Hawaii, în Statele Unite.

Cele mai multe valuri seismice se produc după un cutremur, dar există şi alte origini posibile: avalanşele submarine, uneori declanşate de cutremure precum cel din Papua Noua Guinee în 1998 (2.000 de morţi), explozia unui vulcan, ca acela din Krakatoa - insulă între Java şi Sumatra (36.400 de morţi în august 1883), şi căderea unui asteroid în apă.

Valuri de dimensiuni mai mici pot fi provocate de asemenea de fenomene meteorologice, în special schimbările violente de temperatură.

La 26 decembrie 2004, ţărmurile a circa zece ţări din Asia de Sud-Est au fost devastate de un val seismic care a provocat moartea a 220.000 de persoane. Puterea sa a fost echivalentul a circa 23.000 de bombe atomice precum cea de la Hiroshima, potrivit USGS.

Valurile uriaşe nu se limitează însă la Pacific. Oceanul Atlantic sau Marea Mediterană au fost afectate de astfel de valuri în trecut, aşa cum semnalează istoricul roman Ammianus Marcellus, care a asistat la cel de la Alexandria, în Egipt, în anul 365.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici