Danemarca transformă gunoiul de grajd în energie. Deșeurile de la porci ajung să alimenteze orașe întregi
Combustibilul regenerabil reprezintă deja circa 40% din gazele distribuite prin rețeaua națională, iar într-o regiune din sudul țării producția locală acoperă întregul consum anual de gaze.
De la deșeurile fermelor la producția de energie regenerabilă
Danemarca, unul dintre marii producători europeni de carne de porc, utilizează tot mai mult deșeurile agricole pentru obținerea biogazului, într-un efort de reducere a emisiilor și a dependenței de combustibilii fosili, relatează Al Jazeera.
Sectorul creșterii porcilor reprezintă aproximativ un sfert din exporturile alimentare ale țării. În fermele daneze se află în orice moment circa 12 milioane de porci, iar anual sunt produși aproximativ 30 de milioane de porci pentru sacrificare sau export în viu.
Activitatea generează cantități considerabile de deșeuri. Potrivit Consiliului Danez pentru Agricultură și Alimentație, numai sectorul porcin produce anual peste 17 milioane de tone de gunoi de grajd, în mare parte sub formă lichidă.
În loc să fie tratate exclusiv ca o problemă de mediu, aceste reziduuri sunt folosite în instalații care produc biogaz, ulterior utilizat pentru alimentarea rețelei de gaze, încălzire și transport.
În puțin peste un deceniu, Danemarca a ajuns de la câteva instalații mici la aproximativ 150 de unități industriale. Până la 70% din materiile prime procesate provin din dejecțiile porcilor și bovinelor.
O regiune din Danemarca își acoperă integral consumul anual de gaze
Un exemplu al acestei transformări este regiunea Sønderborg, din sudul Danemarcei, unde funcționează două instalații importante de producere a biogazului, Glansager și Kvaers.
Împreună, acestea procesează anual aproximativ 850.000 de tone de materiale organice, inclusiv dejecții animale, resturi alimentare și reziduuri vegetale.
Cantitatea de biogaz obținută este suficientă pentru a acoperi 100% din necesarul anual de gaze al regiunii.
Dezvoltarea infrastructurii este susținută de inițiativa ProjectZero, lansată în 2007, care urmărește realizarea unui sistem energetic neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până la sfârșitul anului 2029.
Prin combinarea surselor regenerabile, a căldurii reziduale industriale și a biogazului, regiunea a redus deja cu 79% emisiile de carbon asociate consumului de energie.
Fermierii testează inclusiv captarea și valorificarea dioxidului de carbon
La Colegiul Agricol Gråsten, din apropierea orașului Sønderborg, studenții și specialiștii testează tehnologii care ar putea reduce suplimentar impactul agriculturii asupra mediului.
Dejecțiile provenite de la aproximativ 200 de bovine și 400 de scroafe sunt introduse într-o instalație de biogaz, unde bacteriile descompun materia organică și produc combustibil.
Gazul este utilizat pentru generarea electricității și a căldurii necesare clădirilor instituției.
Un sistem suplimentar captează o parte din dioxidul de carbon rezultat în urma arderii biogazului. Acesta poate fi ulterior valorificat în procese industriale, inclusiv în industria alimentară și în sistemele de refrigerare.
Inițiativa ar putea crea, pe lângă beneficiile de mediu, noi oportunități economice pentru exploatațiile agricole.
Modelul danez provoacă și controverse
Extinderea producției de biogaz nu este lipsită de critici.
Organizațiile de mediu NOAH Friends of the Earth Denmark și Foodrise avertizează că utilizarea intensivă a dejecțiilor animale poate încuraja menținerea unui număr ridicat de animale în fermele industriale.
Reprezentanții acestora consideră că reducerea efectivelor de porci și investițiile în energie eoliană, solară sau geotermală ar putea aduce beneficii mai importante pentru climă și biodiversitate.
În schimb, organizațiile din industria biogazului susțin că tehnologia permite valorificarea unor emisii agricole dificil de eliminat și contribuie la securitatea energetică.
Dezbaterea devine cu atât mai importantă cu cât Danemarca intenționează să introducă, din 2030, o taxă pe emisiile de carbon din agricultură, estimată inițial la aproximativ 16 euro pentru fiecare tonă de dioxid de carbon.
Astfel, modelul danez arată că deșeurile agricole pot deveni o resursă energetică valoroasă, însă eficiența climatică a acestei soluții depinde și de impactul mai larg al creșterii intensive a animalelor.