De ce devin brandurile „ancore emoționale” în perioade de criză

La momentele când rutinele cotidiene sunt brusc perturbate, familiile fac mai mult decât să-și ajusteze programele. Ele își reformulează activ percepția despre „cine suntem ca unitate”. O cercetare publicată în International Journal of Research in Marketing, realizată de cadre didactice de la ESCP Business School, a explorat acest fenomen prin analiza jurnalelor și interviurilor a 22 de gospodării franceze pe durata perioadelor de izolare din pandemie, mai scrie The Conversation.

Concluziile indică faptul că mărcile consacrate și diversele ritualuri de consum servesc drept mecanisme cruciale. Prin ele oamenii își restabilesc sentimentul de stabilitate, scop și apartenență. Într-un mediu perceput ca haotic, produsele familiare – de la platforme de streaming la jocuri de societate sau branduri alimentare recunoscute – acționează ca un cadru psihologic. Se facilitează astfel reconstrucția unei identități comune.

Strategii de familie: cum ajută brandurile la gestionarea crizelor

Atunci când percepția timpului devine fluidă, indivizii își restabilesc structuri zilnice prin acțiuni recurente: vizionarea unui program la o oră fixă, savurarea cafelei dintr-o anumită ceașcă sau o discuție săptămânală pe o platformă online. Aceste ritualuri aduc predictibilitate și întăresc rolurile fiecărui membru în cadrul familiei.

Activități precum jocurile de societate, inițiativele creative sau pregătirea meselor în comun depășesc statutul de simplu divertisment. Ele servesc la reafirmarea unor valori fundamentale împărtășite, cum ar fi reziliența, coeziunea și sprijinul reciproc.

Revizionarea producțiilor cinematografice din copilărie sau prepararea rețetelor transmise ereditar contribuie la crearea unui sentiment de continuitate. Într-o eră marcată de incertitudine privind viitorul, trecutul se transformă într-o sursă esențială de stabilitate.

Calitățile brandurilor care se Impun în situații de criză

Nu toate mărcile reușesc să se transforme în adevărate „ancore emoționale”. Acelea care își dovedesc rezistența în perioade dificile posedă caracteristici definitorii: stabilitate percepută, un grad ridicat de familiaritate și o puternică rezonanță emoțională.

Pe parcursul recesiunilor economice, comercianții cunoscuți pot simboliza adaptabilitatea și controlul. În fața dezastrelor naturale, mărcile locale pot consolida coeziunea comunitară prin acțiuni tangibile. De asemenea, în contextele de criză politică sau socială, creațiile culturale și mass-media joacă un rol crucial în prezervarea identității colective.

Concluzia studiului este limpede: în etapele de discontinuitate, actul de consum nu reprezintă o evadare superficială, ci mai degrabă o metodă esențială de a reînvia sensul și coerența realității.

Sentimentul de apartenență: o prioritate strategică în ascensiune

Într-un context marcat de preocupări legate de modificările climatice, incertitudinea geopolitică și ultraconectarea digitală, componenta emoțională a pieței capătă o importanță din ce în ce mai pronunțată.

Mărcile cu o longevitate remarcabilă nu sunt neapărat cele care atrag cel mai mult atenția. Ele sunt cele care se încadrează firesc în strategiile de adaptare ale indivizilor. Și funcționează, în esență, ca „tehnologii ale identității”. Devin astfel puncte de referință zilnice ce contribuie la păstrarea unui sentiment de continuitate și de apartenență.

În perioade de incertitudine, elementele mărunte – un simbol recunoscut, o melodie dintr-un film de animație, o cină gătită în familie – pot transmite un mesaj fundamental: „Continuăm să fim noi înșine.”