De la Cernobîl la suspiciunile de ciumă. Istoria secretelor Moscovei alimentează o nouă criză

Moartea unei angajate de 28 de ani de la Institutul Antipestă din Irkutsk, Siberia, a declanșat o serie de solicitări de explicații din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Uniunii Europene și Statelor Unite, relatează POLITICO.

Autoritățile ruse susțin că femeia a murit din cauza unei pneumonii de origine necunoscută și că analizele nu au identificat microorganisme asociate activității sale profesionale.

Cu toate acestea, aproape 200 de persoane au fost plasate sub supraveghere medicală, iar presa locală a relatat că mai multe spitale au intrat în carantină.

OMS: Nu știm exact cum a murit această persoană

OMS a solicitat informații suplimentare autorităților ruse pe 3 octombrie, însă răspunsul Moscovei a venit abia pe 6 octombrie, deși regulamentul sanitar internațional prevede un termen de 24 de ore pentru astfel de solicitări.

Rusia a transmis că nu au fost înregistrate cazuri recente de ciumă în Irkutsk și că persoanele care au intrat în contact cu angajata nu au fost depistate cu agenți patogeni periculoși.

Totuși, reprezentanții OMS susțin că informațiile primite nu sunt suficiente pentru evaluarea riscurilor.

„Nu știm exact cum a murit această persoană. Știm că a avut pneumonie. Știm că a fost un caz fatal. Înțelegem că au fost efectuate unele teste de laborator, dar nu a fost identificat agentul cauzal. De aceea avem nevoie de mai multe informații”, a declarat Maria Van Kerkhove, responsabilă în cadrul OMS pentru gestionarea epidemiilor și pandemiilor.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că organizația nu poate realiza o evaluare completă a riscurilor până când Moscova nu furnizează date suplimentare.

Istoria incidentelor ascunse de Moscova alimentează suspiciunile

Potrivit POLITICO, îngrijorările internaționale sunt amplificate de istoricul autorităților sovietice și ruse în privința ascunderii sau minimalizării unor incidente majore.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este dezastrul nuclear de la Cernobîl, din 1986, când autoritățile sovietice au întârziat să recunoască amploarea catastrofei.

În 1979, Uniunea Sovietică a ascuns, potrivit unei investigații realizate ulterior de cercetători americani, un focar mortal de antrax în orașul Sverdlovsk, actualul Ekaterinburg.

Cel puțin 66 de persoane au murit, iar autoritățile au susținut inițial că victimele consumaseră carne contaminată. În realitate, infecțiile au fost provocate de un accident produs într-un laborator secret de arme biologice.

Mai recent, în timpul pandemiei de COVID-19, Rusia a fost acuzată că a minimalizat numărul deceselor asociate coronavirusului.

UE și SUA cer Rusiei să prezinte informații complete

Comisia Europeană a cerut Moscovei să ofere cât mai rapid date despre incidentul din Irkutsk, avertizând că situația ar putea avea implicații transfrontaliere.

„Întreaga lume așteaptă informații din partea Rusiei”, a declarat Eva Hrncirova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Un oficial european a avertizat că lipsa informațiilor precise și credibile alimentează speculațiile și îngreunează adoptarea măsurilor preventive.

Washingtonul a solicitat, de asemenea, explicații. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Moscovei să comunice mai multe informații, iar Statele Unite au transmis, potrivit Wall Street Journal, un mesaj diplomatic oficial în acest sens.

Președintele Donald Trump a declarat că intenționează să discute cu Vladimir Putin despre situație, remarcând că Rusia „nu spune prea multe”.

Autoritățile ruse continuă să nege existența unui risc epidemic, susținând că verificările efectuate nu au identificat infecții sau incidente care să implice microorganisme periculoase.