De la Suez la Ucraina: Care au fost momentele dramatice în care SUA și Europa s-au aflat în conflict
Tensiunile recente dintre SUA și Europa nu reprezintă o excepție. Ele marchează continuarea unui lung șir de confruntări diplomatice care au afectat relația transatlantică după Al Doilea Război Mondial. Istoria acestor episoade oferă cheia înțelegerii momentului actual, arată AP.
Criza Suezului, războiul din Vietnam și criza rachetelor
În 1956, Franța, Marea Britanie și Israelul au atacat Egiptul pentru a-l îndepărta pe președintele Gamal Abdel Nasser. Se dorea și recăpătarea controlul asupra Canalului Suez. Washingtonul s-a opus ferm, folosind presiuni diplomatice și economice pentru a opri intervenția. Această poziție a deteriorat relațiile cu Londra și Parisul și a marcat începutul declinului influenței europene după Al Doilea Război Mondial.
În timpul conflictului, majoritatea statelor europene au susținut diplomatic SUA, dar au evitat trimiterea de trupe. Protestele masive din marile orașe europene au obligat guvernele să mențină un echilibru între relația cu Washingtonul și nemulțumirea publică. Acest lucru a afectat pe termen lung cooperarea transatlantică.
La începutul anilor ’80, instalarea rachetelor sovietice SS-20 a determinat NATO să desfășoare rachete americane Pershing și de croazieră în Europa. Măsura a generat proteste de amploare împotriva armelor nucleare, adesea îndreptate împotriva SUA, și a alimentat temerile privind o nouă cursă a înarmării.
SUA și Europa: învazia Irakului și conflictul din Ucraina
Decizia Washingtonului de a ataca Irakul a provocat una dintre cele mai severe crize cu Europa. S-a întâmplat în special cu Franța și Germania, care s-au opus intervenției. Declarațiile ministrului american al Apărării, Donald Rumsfeld, despre „Vechea Europă” și „Noua Europă” au evidențiat diviziunile dintre aliați.
În cadrul „războiului împotriva terorismului”, SUA au capturat suspecți și i-au transferat în țări unde erau interogați în afara cadrului legal american. Implicarea unor guverne europene a stârnit controverse, iar presiunea opiniei publice a forțat liderii să condamne practica, generând tensiuni diplomatice.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025 a schimbat radical poziția SUA față de invazia Rusiei. Atitudinea conciliantă față de Vladimir Putin, răceala în relația cu Volodymyr Zelenskyy și reducerea sprijinului militar pentru Kiev au alarmat liderii europeni, care consideră securitatea continentului strâns legată de evoluția conflictului.
Strategia de securitate – critici la adresa Europei și presiunea tarifelor comerciale
Noua strategie de securitate națională a administrației Trump a prezentat aliații europeni ca fiind slabi, criticând politicile lor privind migrația și libertatea de exprimare și punând sub semnul întrebării fiabilitatea lor pe termen lung. Documentul a consolidat percepția unei distanțări strategice între cele două maluri ale Atlanticului.
Pe fondul deteriorării relațiilor, Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife ridicate. Anunțul inițial de taxe de 30% pentru bunurile europene, principalul partener comercial al SUA, a fost urmat de un compromis de 15% pentru majoritatea produselor.
Istoria arată că relația dintre SUA și Europa a rezistat unor provocări majore, dar fiecare criză a lăsat urme. De la conflicte militare la dispute comerciale și diferențe de viziune în materie de securitate, tensiunile actuale se înscriu într-un tipar vechi, însă cu implicații tot mai mari pentru viitorul ordinii globale.