Două femei au rămas în Ucraina pentru animalele fără stăpân. În fiecare zi ies printre ruine să le hrănească

Chiar și după o noapte de bombardamente intense, Olga se trezește în zori și se pregătește să hrănească pisicile din Odesa.

„Acest oraș este întreaga mea viață”, spune femeia în vârstă de 74 de ani pentru The Independent. În fiecare zi, ea are grijă de cele 50 de pisici care cutreieră ruinele și clădirile arse din cartierul ei, o zonă vizată constant de bombe.

Soțul și fiul Olgăi au murit amândoi de ceva timp, însă ea spune că nu se simte singură și că a încetat de mult să mai intre în panică atunci când sună sirenele de raid aerian.

„Oamenii pleacă din proprie inițiativă, dar eu nu m-am gândit să fac asta”. Olga face parte dintr-un grup de persoane în vârstă care au rămas să îngrijească animalele de companie abandonate și animalele fără stăpân.

Mii de animale, pierdute sau abandonate

Chiar și înainte de război, Ucraina avea o populație numeroasă de animale fără stăpân – estimările indică până la 200.000 de câini și mult mai multe pisici care cutreierau străzile, potrivit Naturewatch Foundation. De la începutul războiului, alte mii de câini și pisici au fost pierdute sau abandonate.

Experții au declarat pentru The Independent că oamenii care rămân în orașele și localitățile afectate de război ajung adesea să hrănească zeci de animale, deși propriile resurse sunt foarte limitate.

Munca începe la ora 9. „Ies să le hrănesc. Încep din cele mai îndepărtate puncte și termin lângă mare”, spune ea. Olga hrănește pisicile din curtea sa, din grădinile vecine, din parcări și de pe pantele de pe drumul spre mare.

„Încă din copilărie am iubit foarte mult pisicile”, spune ea. Pisica ei preferată, Lora, pe care a poreclit-o Chernushka, a supraviețuit unei tumori de la gât de mărimea unei nuci. De atunci, Olga s-a atașat foarte mult de ea.

„Nu vor supraviețui fără noi”

Această iubire pentru animale a făcut-o să nu părăsească Odesa, în ciuda pericolelor. Cea mai mare teamă a ei nu este pentru propria siguranță, ci pentru faptul că ar lăsa animalele fără apărare.

„Pur și simplu nu vor supraviețui fără noi, oamenii”, spune ea.

Odesa a fost vizată de atacuri tot mai intense din partea Rusiei. Deși nu se află pe linia frontului, Odesa a fost atacată de Rusia într-o încercare de a strangula legăturile comerciale ale Ucrainei cu lumea exterioară.

În cealaltă parte a orașului și fără să știe una de cealaltă, Nataliia, în vârstă de 73 de ani, are grijă de 13 animale de companie și 27 de animale fără stăpân.

„Să trăiești într-o zonă de război este foarte dificil. Războiul are un efect foarte negativ asupra sănătății mele și asupra stării animalelor mele. Devin nervoase. Trebuie să petrec mult timp monitorizându-le starea și calmându-le”, spune ea.

„Este foarte greu să trăiești fără electricitate și apă și, uneori, chiar fără căldură în sezonul rece. Să cari apă până la etajul opt pentru animalele fără stăpân este dificil – când apa din bolurile lor îngheață, trebuie să o dezgheț și să aduc apă caldă. Toate acestea complică semnificativ condițiile de trai”.

Hrana pentru animale, cumparată din pensie

Hrana pentru animale este cumpărată din pensia ei, în timp ce organizația United for Animals ajută la asigurarea hranei pentru animalele fără stăpân.

Ziua Nataliiei începe la ora 6 dimineața și se termină la 1 noaptea. Ea curăță numeroase litiere, hrănește animalele și verifică dacă toate sunt sănătoase și nevătămate după o noapte de raiduri aeriene.

„În timpul exploziilor, mă îngrijorează profund viețile animalelor mele și ale celor de pe stradă – în special ale celor aflate pe stradă, care pot fi lovite de schije sau prinse într-o explozie”.

Numărul animalelor fără stăpân din Ucraina a crescut în timpul conflictului.

Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii au descoperit că războiul a modificat semnificativ comportamentul animalelor. Aceștia au comparat impactul conflictului asupra faunei sălbatice, observând comportamentul animalelor după ocupația rusă și comparându-l cu aceeași perioadă din 2021. Într-un studiu, ei au concluzionat că războiul a modificat semnificativ tiparele zilnice de activitate ale animalelor. Acestea au devenit mai puțin active noaptea sau în perioadele în care luptele erau în desfășurare.

Olga a observat și ea schimbările la animale și consideră că natura umană a avut un impact asupra comportamentului lor la fel de important ca bombardamentele.

„Ceea ce provoacă cel mai mult disconfort este că unii oameni sunt împotriva hrănirii animalelor… în special în apropierea mașinilor. Pentru ei, o mașină valorează mai mult decât un animal”.

În ciuda cruzimii războiului pe care au văzut-o îndreptată împotriva animalelor, atât Nataliia, cât și Olga speră că războiul se va încheia în curând.