După Ucraina, războaiele viitorului vor fi duse pentru apă potabilă, nu pentru petrol sau gaz. Egiptul şi Etiopia, la un pas de război din cauza unui baraj

Cu ocazia zilei Pământului, cercetătorii prevestesc că la orizont ne aşteaptă conflicte mult mai grave decât războiul din Ucraina din cauza schimbărilor climatice, dar mai ales din cauza crizei de apă potabilă. India Today avertiza în anul 2018 că "războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol".

125423 afișări
Imaginea articolului După Ucraina, războaiele viitorului vor fi duse pentru apă potabilă, nu pentru petrol sau gaz. Egiptul şi Etiopia, la un pas de război din cauza unui baraj

Sursa Foto- Hepta

Un război mondial ar putea începe până în 2050, din cauza crizei resurselor şi a suprapopulării

Opinia publică din Occident crede că războiul din Ucraina ar putea fi ultimul conflict de amploare din istorie sau că ar putea declanşa cel de-al treilea război mondial. 

Climatologii au altă părere. Ei cred că riscul declanşării unui război planetar de anvergura celor două războaie mondiale din secolul trecut va fi mai crescut spre mijlocul secolului 21. 

Estimările demografice arată că în anul 2050, populaţia planetei va ajunge la 10 miliarde, ceea ce ar provoca o criză de resurse. 

ZMEScience spune că nici măcar un război mondial convenţional nu va putea stopa suprapopularea umană a planetei. 

„Am fi surprinşi ca într-un scenariu în care cel de-al Treilea Război Mondial ce ar dura 5 ani, şi ar ucide un număr de oameni echivalent cu numărul celor ucişi în cele două războaie mondiale combinate, ar înregistra o scădere a populaţiei umane în acest secol”, a spus profesorul Barry Brook, co-condus. studiul de la Universitatea din Adelaide, din Australia.

Educaţia ar fi singura metodă pentru a preveni suprapopularea, şi automat, criza resurselor. Educarea fetelor şi a tinerelor femei din ţările în curs de dezvoltare poate duce la scăderea ratei natalităţii şi, prin urmare, la o soluţie la problema suprapopulării globale. 

Suprapopularea este o preocupare serioasă care nu are încă o soluţie practicabilă şi umană.

Suprapopularea contribuie la încălzirea globală şi agravează problemele de distribuţie şi aprovizionare cu alimente.

Creşterea rapidă a populaţiei poate duce la sărăcirea în masă a societăţilor mai puţin dezvoltate de pe glob, transmite magellantv.

Metaculus, un site american de predicţii online, susţine că există probabilitate mare să izbucnească un conflict militar care va implică ţări cu cel puţin 30% din PIB-ul mondial sau 50% din populaţia lumii în intervalul 2020-2050.

Acesta mai estimează că cel puţin 10 milioane de oameni (civili sau militari) vor muri în acest conflict din cauza armelor de distrugere în masă ce vor fi utilizate la scară largă. 

"Următorul război mondial ar putea fi nuclear", avertiza Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe la începutul invadării Ucrainei. 

 

Nu un singur război mondial, ci mai multe războaie, în mai multe locuri 

BBC susţine că războaiele viitorului vor izbucni din cauza crizei de apă potabilă, iar tot mai multe ţări riverane vor construi baraje, lăsând însetate populaţiile din ţările învecinate. 

Lipsa de apă potabilă afectează aproximativ 40% din populaţia lumii şi, conform previziunilor Naţiunilor Unite şi ale Băncii Mondiale, seceta ar putea expune până la 700 de milioane de oameni în pericol de strămutare până în 2030. Experţii spun că politicienii vor încerca să pună mâna pe rezervele de apă şi s-ar putea să înceapă să se lupte pentru ea. 

Pe parcursul secolului al XX-lea, consumul global de apă a crescut de două ori în raport cu rata de creştere a populaţiei la nivel global. 

Crizele de apă potabilă au fost clasate în primele cinci din lista riscurilor globale în funcţie de impact a Forumului Economic Mondial.

În 2017, secetele severe au contribuit la cea mai gravă criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, afectând 20 de milioane de oameni în Africa şi Orientul Mijlociu. Au fost forţaţi să-şi părăsească casele din cauza penuriei de alimente şi a conflictelor care au izbucnit.

Peter Gleick, şeful Institutului Pacific din Oakland, a petrecut ultimele trei decenii studiind legătura dintre deficitul de apă, conflict şi migraţie şi consideră că conflictul cu apă este în creştere. 

Gleick şi echipa sa se află în spatele Cronologiei Conflictelor cauzate de criza apei potabile:  925 de conflicte  care se întind până în zilele regelui babilonian Hammurabi.    

Războiul Civil Sirian şi Războiul Civil Libian, în mare parte cauzate de seceta din anii 2006-2011, ar putea marca începutul unei serii de războaie declanşate din cauze climatice, pe toată planeta, pe parcursul acestui secol. 

 

Unde ar putea izbucni următoarele conflicte? 

India Today avertiza în anul 2018 că "războaiele viitorului vor fi pentru apă, nu pentru petrol". 

Un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene estimează că există o şansă de 75-90% ca războaiele să fie purtate pentru apă în acest secol. Raportul a fost estimat pe baza folosirii unor algoritmi avansaţi de învăţare automată care au identificat cinci puncte fierbinţi pe planetă pentru potenţiale conflicte.

Punctele fierbinţi ce au fost identificate sunt următoarele:

  • regiunea Gange-Brahmaputra, unde apa curge prin Bangladesh şi India;
  • râul Colorado, care străbate Statele Unite şi Mexic;
  • fluviul Indus care separă India de Pakistan;
  • fluviile Tigrul şi Eufratul, care curg  prin Turcia, Siria, Irak, Iran şi Kuweit; 
  • Nilul care străbate 11 ţări africane 

 

Asta ar însemna să înceapă un război dintre India şi Pakistan, unul dintre India şi Bangladesh, un război regional dintre Turcia, Siria, Irak şi Iran, dispute violente dintre Mexic şi statele California, Arizona şi New Mexico, şi un război dintre Egipt şi Sudan, Etiopia, Uganda, Kenya, Sudanul de Sud, Burundi, Tanzania, Rwanda şi Congo. 

Pe lângă războaie, vor fi şi valuri de imigranţi şi refugiaţi care vor veni în Europa şi în America de Nord în căutare de apă potabilă. Sudul Statelor Unite ar putea fi devastat de fluxul crescut de imigranţi mexicani. 

 

Nordul Africii - cel mai expus riscului de a deveni teatru de război în viitorul apropiat. Etiopia intenţionează să construiască un baraj pe Nil, dar Egiptul se opune 

Lipsa apei ar putea intensifica tensiunile existente între aceste ţări şi ar putea genera tulburări sociale.

Disputa durează din 2011, când Etiopia a început construirea Marelui Baraj al Renaşterii Etiopiene.

Costul total al proiectului este estimat la 5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din PIB-ul Etiopiei.

Odată finalizat, barajul va putea aduce electricitate la peste 50% dintre etiopienii care în prezent nu au. Barajul va controla fluxul Nilului Albastru, principalul afluent al Nilului. Acest afluent furnizează aproximativ 85% din apă Nilului.

La finalizare, barajul va fi şi cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa, capabilă să genereze până la 6.450 de megawaţi de energie electrică.

Egiptul este vulnerabil la schimbările debitului de apă, dar ţările din amonte au început în ultimii ani să conteste monopolul pe care se crede că Egiptul îl deţine asupra Nilului.

Cele trei ţări vizate - Egipt, Sudan şi Etiopia s-au angajat într-un dialog constant încă de la iniţierea proiectului în 2011. Negocierile tripartite privind exploatarea barajului şi umplerea lacului de acumulare au fost blocate după ce Etiopia a respins acordul obţinut sub supravegherea SUA. în februarie 2018. 

Sursa râului Nil este Lacul Victoria din Uganda. Curge spre nord, iar fluviul traversează 11 ţări - Uganda, Tanzania, Rwanda, Burundi, Kenya, Republica Democrată Congo, Etiopia, Eritreea, Sudanul de Sud, Republica Sudan şi Egipt.

Cei doi afluenţi principali ai Nilului sunt Nilul Alb şi Nilul Albastru.

Nilul Albastru curge din Etiopia în Lacul Tana. Cei doi afluenţi se întâlnesc la nord de capitala sudaneză Khartoum, înainte ca aceasta să se reverse în Egipt şi prin Alexandria către Mediterana.

Egiptul este conştient   de faptul că ameninţările de război împotriva Etiopiei din cauza barajului nu implică probabil o invadare a întregii ţări. De asemenea, nu include un atac asupra rezervorului  deoarece asta ar provoca o inundaţie enormă în aval în Sudan şi Egipt. Acţiunea militară va costa, de asemenea, enorm pentru ambele ţări pe termen lung.

Discuţiile au fost minuţios de lente şi nepopulare în Etiopia şi Egipt. Sudanul este prins în propriul său set de probleme după ce a răsturnat recent un dictator.  

Armata egipteană are peste 300.000 de soldaţi activi şi 300.000 de rezervişti. Dispune de peste 200 de aeronave F-16, 24 de avioane Rafale şi de 81 de avioane Mirage 5. Populaţia egipteană de 102 milioane este într-o continuă creştere demografică, iar din această cauză, autorităţile au decis mutarea capitalei de la aglomeratul Cairo la noul oraş administrativ.  

Este unul dintre cei mai mari producători agricoli la nivel mondial cu toate că nu mai este un mare exportator de grâu. Recoltele de cereale din Egipt depind de irigaţiile şi de revărsările anuale ale fluviului Nil. 

Etiopia are o populaţie de 117 milioane de locuitori şi este a 12-a cea mai populată ţară din lume şi a doua cea mai populată ţară din Africa, după Nigeria. 

Etiopia, considerată o putere emergentă cu creştere economică spectaculoasă în ultimul deceniu, a trecut prin războaie civile, represiune sângeroasă , foamete, o insurgenţă a rebelilor separatişti din Tigray-Eritreea şi conflictul etiopian-somalez. 

Ulterior, Etiopia a suferit tensiuni şi ciocniri interetnice prelungite şi nerezolvate şi instabilitate politică marcată de revenirea democratică .

Agricultura este cel mai mare sector din Etiopia fiincă reprezintă aproape jumătate din PIB-ul naţional şi peste 80% din forţa de muncă a naţiunii.

Dispune de 162,000 militari activi. Aeronavele sale sunt puţine şi de fabricaţie sovietică. Într-o confruntare cu Egiptul, Etiopia nu ar avea şanse de izbândă.

Pe de altă parte, confruntarea dintre cele două ţări ar putea duce la înfometare şi criza apei potabile devastatoare pentru continentul african, rezultând nu doar un bilanţ sumbru de victime, dar şi valuri de milioane de refugiaţi şi imigranţi ce ar putea să vină în Europa. 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici