Prima pagină » Știri externe » Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia

Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia

Războiul din Ucraina, ziua 1338. Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot / Atac cu drone asupra Kievului / Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia
Departamentul Externe
23 oct. 2025, 18:07, Știri externe

Premierul finlandez solicită furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina

Premierul finlandez Petteri Orpo a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, faptul că președintele american Donald Trump ar trebui să permită Ucrainei să utilizeze rachete de croazieră americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc în teritoriul rus.

Orpo a menționat că Rusia reprezintă o „amenințare permanentă” la adresa securității Europei și a solicitat președintelui SUA să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a se apăra și pentru a-l forța pe Putin să se așeze la masa negocierilor.

Zelenski solicită prioritate pe lista livrărilor de sisteme Patriot

Ucraina propune Europei revizuirea ordinii livrărilor de sisteme de apărare Patriot. Motivul este acela că Ucraina are nevoie urgentă de acest tip de sisteme.

Motivul este acela că Ucraina se află în războiul cu Rusia. Îndemnul a fost adresat de Zelenski, miercuri, cu prilejul unui discurs la Summitul Consiliul European din Bruxelles, eveniment la care a luat parte și președintele României, Nicușor Dan. 

Zelenski: Există o șansă reală să oprim războiul și să înfrângem Rusia

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că a avut o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron, în care au discutat despre intensificarea presiunii asupra Rusiei, consolidarea apărării antiaeriene și garantarea securității Ucrainei.

„Acum este momentul în care există o șansă reală de a pune capăt războiului și de a opri Rusia. Pentru a reuși, trebuie să continuăm să creștem presiunea asupra Federației Ruse, să extindem sprijinul pentru Ucraina și să finalizăm garanțiile de securitate”, a transmis Zelenski.

Președintele ucrainean a menționat și cooperarea în domeniul apărării, afirmând că au fost abordate „soluții concrete care pot face Ucraina mai puternică”.

Ucraina confirmă atacul asupra rafinăriei de petrol Ryazan din Rusia

Ucraina a confirmat atacurile cu drone asupra a două ținte strategice rusești în noaptea de miercuri spre joi – rafinăria de petrol Ryazan și un depozit de muniție – lângă Valuyki, regiunea Belgorod, scrie The Kyiv Independent.

Atacul asupra depozitului de muniție de lângă Valuyki a distrus ținta, provocând explozii secundare și detonarea munițiilor rusești, potrivit Statului Major al Ucrainei. Zona a fost frecvent utilizată de forțele ruse ca centru logistic și de armament în apropierea frontierei cu Ucraina.

Există o armă care poate „schimba cursul războiului”, le-a spus Zelenski liderilor europeni

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat astăzi liderilor europeni la Consiliul European, afirmând că există o armă care ar putea „schimba cursul războiului”.

„Uitați-vă doar cât de nervos a devenit Putin când acest subiect a fost adus în discuție. El înțelege că armele cu rază lungă de acțiune pot schimba cursul războiului”, a declarat Zelenski.

Liderul ucrainean a menționat, printre altele, rachetele Tomahawk ca tip de armament vizat.

Zelenski le-a mulțumit liderilor europeni pentru sprijinul acordat, dar a insistat că o decizie privind utilizarea activelor rusești înghețate trebuie luată cât mai curând posibil.

El a adăugat că, dacă măsura va fi aprobată, o parte „semnificativă” din fonduri va fi folosită pentru achiziția de arme produse în Europa.

Rusia amenință cu un „răspuns dureros” dacă activele sale vor fi confiscate pentru finanțarea Ucrainei

Moscova a reacționat joi la planurile Uniunii Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, avertizând că o astfel de măsură ar provoca un „răspuns dureros” din partea Rusiei.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat că folosirea acestor fonduri ar echivala cu un „furt” și că „nu există căi legale” pentru punerea în aplicare a unei asemenea decizii.

„Va exista un răspuns dureros, iar cei care vor iniția această măsură vor fi nevoiți să suporte consecințele”, a spus Zaharova, citată de Reuters.

Declarațiile vin în contextul în care liderii europeni reuniți la Bruxelles discută un plan de utilizare a activelor rusești confiscate pentru a garanta un împrumut destinat sprijinirii bugetului și armatei Ucrainei.

Guvernul belgian s-a arătat până acum reticent, cerând garanții din partea celorlalți parteneri europeni.

Medvedev: „Un act de război împotriva Rusiei”

Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, a declarat joi că acum este „absolut clar” că Statele Unite sunt adversarul Rusiei și că recentele măsuri luate de Donald Trump în privința Ucrainei echivalează cu „un act de război” împotriva Rusiei

„Statele Unite sunt adversarul nostru, iar vorbărețul lor ‘pacificator’ s-a angajat acum pe deplin pe calea războiului cu Rusia”, a scris Medvedev, care este vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, pe Telegram, referindu-se la Trump, conform Reuters.

„Deciziile luate reprezintă un act de război împotriva Rusiei. Iar acum Trump s-a aliniat complet Europei ieșite din minți”, a adăugat Medvedev.

Atac cu drone asupra rafinăriei din Riazan, una dintre cele mai mari din Rusia

Un atac cu drone a vizat rafinăria de petrol din Riazan, una dintre principalele instalații de producție de combustibil ale Rusiei, provocând explozii, potrivit relatărilor localnicilor.

Canalul rusesc de Telegram Astra a scris că drumurile de acces spre rafinărie au fost blocate, iar în zonă s-au instituit măsuri sporite de securitate.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât 14 drone ucrainene deasupra regiunii Riazan, însă guvernatorul local Pavel Malkov a confirmat izbucnirea unui incendiu la un obiectiv industrial, fără a preciza care.

Rafinăria din Riazan, care asigură circa 5% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, a mai fost vizată de atacuri similare în acest an, în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse.

Ministerul rus al Apărării a mai raportat în total 139 de drone lansate asupra a zece regiuni, inclusiv Belgorod, Briansk, Voronej și Crimeea. Kievul nu a comentat deocamdată incidentul.

Zelenski salută noile sancțiuni americane împotriva Rusiei

Volodimir Zelenski a declarat, la sosirea sa la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, că noile sancțiuni impuse de Statele Unite asupra principalelor companii petroliere rusești reprezintă „un semnal bun” și o dovadă că presiunea internațională asupra Rusiei continuă să crească.

„Vom vedea dacă aceste sancțiuni vor face diferența, dar este clar că este nevoie de măsuri mai dure împotriva Rusiei. Este un semnal bun din partea SUA,” a spus liderul ucrainean în fața jurnaliștilor.

Ulterior, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Zelenski i-a mulțumit președintelui american Donald Trump și echipei sale pentru „decizia hotărâtă și bine direcționată”.

Atac cu drone asupra Kievului: șapte răniți

Explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei miercuri noaptea, în urma unui atac cu drone lansat de armata rusă asupra Kievului. Cel puțin șapte persoane au fost rănite, iar clădiri rezidențiale și o grădiniță au fost avariate în cartierul Podil.

Primele explozii au fost raportate în jurul orei 23:00, ora locală, de jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului. Atacul survine imediat după un val de lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care a provocat moartea a șase persoane și rănirea a cel puțin 44 marți noaptea.

„Este o zonă rezidențială liniștită… Nu există obiective militare în zonă; oamenii locuiesc aici”, a declarat un locuitor al cartierului Podil, Paul Niland, pentru Kyiv Independent.

Kievul susține că Rusia a pierdut 920 de soldați în ultimele 24 de ore

Rusia a înregistrat aproximativ 1,13 milioane de pierderi în Ucraina de la începutul invaziei la scară, potrivit unui raport publicat joi de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi pierdut 920 de militari, morți sau răniți, în urma luptelor de pe front.

Pe lângă pierderile umane, Ucraina susține că a distrus până în prezent 11.282 de tancuri, 23.453 de vehicule blindate de luptă și 33.938 de sisteme de artilerie ale armatei ruse. De asemenea, au fost neutralizate 1.525 de lansatoare multiple de rachete, 1.230 de sisteme de apărare antiaeriană și 3.880 de rachete de croazieră.

Pierderile materiale ale Moscovei includ și 428 de avioane, 346 de elicoptere, peste 73.000 de drone tactice, 28 de nave și șalupe, un submarin, precum și peste 65.000 de vehicule și cisterne de combustibil, potrivit aceleiași surse.

Summitul UE vizează noi sancțiuni împotriva Rusiei

Liderii UE, care se reunesc joi la un summit, intenționează să aprobe o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei și să continue planurile de utilizare a activelor Moscovei înghețate în Europa pentru a finanța efortul de război și economia Ucrainei pentru cel puțin următorii doi ani, scrie AP.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul de o zi de la Bruxelles, în timp ce el și susținătorii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu care să pună capăt celor aproape patru ani de luptă.

„Atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei rămân cele două cerințe necesare pentru a obține o pace justă și durabilă”, a declarat președintele Consiliului UE, António Costa, care va prezida reuniunea, într-o scrisoare de invitație adresată liderilor.

Trump impune sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia

Statele Unite au impus sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, într-un efort de a presa Moscova să accepte un armistițiu, a anunțat Departamentul Trezoreriei SUA.

Măsurile reprezintă primele sancțiuni impuse de președintele american Donald Trump împotriva Moscovei de la preluarea mandatului, în ianuarie.

„Acum este momentul să oprim vărsarea de sânge și să fie instituit un armistițiu imediat”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. „Având în vedere refuzul președintelui Vladimir Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere ruse, care finanțează mașina de război a Kremlinului”.

Noile sancțiuni, menite să determine Moscova să accepte un armistițiu, vin după eșuarea negocierilor diplomatice planificate între SUA și Rusia. Trump și Putin urmau să se întâlnească la Budapesta, însă Casa Albă a anunțat ulterior anularea summitului.

„Nu simțeam că vom ajunge acolo unde trebuie să ajungem, așa că am anulat întâlnirea”, a spus Trump.

Trump, care s-a întâlnit în aceeași zi la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris măsura drept „o zi foarte importantă în ceea ce facem”.

„Sancțiunile vizează cele două mari companii petroliere ale lor și sperăm că nu vor rămâne mult timp în vigoare. Sperăm ca războiul să se încheie. Tocmai am discutat despre diferitele tipuri de rachete și alte aspecte pe care le analizăm”, a adăugat Trump.

Sancțiunile americane se extind și asupra filialelor Rosneft și Lukoil.

Anunțul sancțiunilor a venit la scurt timp după un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din întreaga Ucraină, în urma căruia șase persoane au murit și cel puțin 44 au fost rănite în cursul nopții de marți spre miercuri.

Ucraina ar putea cumpăra avioane de vânătoare Gripen cu bani rusești

Ucraina ar putea cumpăra până la 150 de avioane de vânătoare Gripen din Suedia, plătite din active rusești înghețate, în baza unui acord încheiat miercuri, potrivit The Guardian.

Ucraina deține deja avioane de vânătoare F-16, fabricate în SUA, și avioane de vânătoare Mirage 2000, fabricate în Franța. Gripen a fost mult timp considerat mai practic pentru condițiile de câmp de luptă din Ucraina – fiind construit, de exemplu, pentru a decola și a ateriza pe drumuri civile, precum și pe piste, astfel încât să poată lupta din locații dispersate, nu doar de pe aerodromuri.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că finanțarea achiziției ar putea proveni din active rusești înghețate deținute în țările occidentale și de la națiuni aliate din „coaliția celor dispuși”. „Ne dăm seama pe deplin că este un drum lung în fața noastră… Dar de astăzi ne angajăm să explorăm toate posibilitățile de a furniza Ucrainei un număr mare de avioane de vânătoare Gripen în viitor.”

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat că armata sa își propune să achiziționeze și să înceapă să utilizeze avioane Gripen anul viitor, adăugând: „Pentru armata noastră, avioanele Gripen sunt o prioritate. Este vorba despre bani, despre manevre.”