Europa analizează măsuri mai blânde în eliminarea gazului lichefiat rusesc

Europa analizează o opțiune alternativă la interdicția directă privind terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) utilizate de companiile rusești. Potrivit unei propuneri înaintate de Danemarca, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, măsura ar putea fi înlocuită cu aplicarea mai riguroasă a legislației existente în domeniul concurenței și al reglementării pieței gazelor.

Un document consultat de Bloomberg News arată că Danemarca propune eliminarea interdicției din proiectul de regulament destinat să reducă dependența energetică față de Rusia. Această schimbare ar marca o îndepărtare de la propunerea Comisiei Europene, care dorea să interzică accesul companiilor rusești la serviciile de terminale GNL din UE.

UE preferă regulile deja existente

„Statele membre vor lua în considerare o variantă mai blândă, solicitând autorităților naționale de reglementare și celor din domeniul concurenței să utilizeze pe deplin instrumentele juridice disponibile”, se arată în textul propunerii daneze.

Măsura inițială fusese concepută pentru a preveni ca firmele rusești să rezerve capacitate pe termen lung în terminalele europene, blocând astfel accesul altor furnizori. Însă o analiză juridică realizată în interiorul UE a concluzionat că regulamentele existente oferă deja instrumente suficiente pentru a preveni aceste practici de „acaparare a capacității”.

Războiul din Ucraina, ziua 1293. CNN: Trump va discuta cu Putin „foarte curând” / Liderii europeni vor vizita din nou SUA pentru discuții privind încetarea războiului

Putin respinge avertismentele Franței și Germaniei, acuzând Europa că inventează „scenarii de groază”

„Avocații UE au subliniat că reglementările existente în domeniul gazelor deja includ prevederi împotriva acestor practici”, susțin diplomați europeni pentru sursa citată.

Excepții pentru statele fără ieșire la mare

Potrivit planului actualizat, importurile de gaz rusesc lichefiat în baza contractelor pe termen scurt (mai mici de un an) vor fi interzise cel târziu începând cu 17 iunie 2026, însă vor exista excepții pentru țările fără ieșire la mare, precum Ungaria și Slovacia. Derogări sunt motivate de dependența ridicată a acestor state față de gazul rusesc, dar și de lipsa accesului direct la terminale maritime de GNL, ceea ce le limitează serios opțiunile de diversificare a surselor.

În prezent, aprovizionarea acestor stat se face în principal prin conducte, iar redirecționarea fluxurilor energetice necesită timp, investiții semnificative și cooperare regională. Pentru contractele de durată mai lungă, interdicția ar urma să intre în vigoare până la finalul anului 2027.

Danemarca își propune să ajungă la un acord între statele membre până în luna octombrie, urmând ca apoi să înceapă negocierile cu Parlamentul European, astfel încât regulamentul final să poată fi adoptat până la sfârșitul anului.

Dependența de gazul rusesc persistă

În pofida scăderii dependenței față de Rusia, aceasta furnizează în continuare aproape 20% din consumul de gaze al Uniunii Europene, ceea ce menține tema sensibilă în unele capitale europene. Volumele rămase sunt în continuare relevante, mai ales pentru țările din Europa Centrală și de Est.

Totodată, pentru anumite guverne, precum cele ale Ungariei, Slovaciei sau Austriei, gazul rusesc rămâne o variabilă esențială în politica energetică națională. Aceste state sunt fie profund dependente de importurile din Rusia, fie au semnat contracte pe termen lung care le leagă de Gazprom pentru ani de zile. În plus, infrastructura lor de aprovizionare este încă orientată spre Est, iar dezvoltarea alternativelor – cum ar fi conectarea la terminale GNL sau extinderea rețelelor de interconectare cu Vestul Europei – presupune investiții semnificative și timp.

În cazul Ungariei, de exemplu, guvernul Viktor Orban a adoptat o poziție deschisă împotriva sancțiunilor energetice dure impuse Rusiei, argumentând că acestea afectează mai mult consumatorii europeni decât interesele Kremlinului. Similar, Slovacia și Austria au manifestat rezerve față de măsurile radicale, invocând nevoia de stabilitate energetică și protejarea economiei interne.