Europa își construiește propriul scut spațial. Suedia deschide drumul cu baza sa din Arctica

Mai bine de cinci decenii, țările europene s-au bazat aproape în totalitate pe Statele Unite pentru lansări orbitale și protecție spațială. Singura bază de lansare funcțională aflată sub control european este în Guyana Franceză, pe un alt continent. În lipsa unei infrastructuri proprii, Europa a depins de lansatoarele NASA (Cape Canaveral) sau de companii private americane precum SpaceX, ceea ce înseamnă nu doar costuri mari, ci mai ales lipsa controlului strategic.

Spațiul cere bani: „Investițiile trebuie cel puțin dublate”

Mai mult, rețelele de comunicații prin satelit – esențiale pentru internet, navigație, securitate și intervenții militare – sunt dominate de infrastructura și companiile americane. Cazul Starlink, rețeaua lui Elon Musk, folosită de Ucraina în războiul cu Rusia, a ridicat mari semne de întrebare în Europa privind vulnerabilitatea strategică pe care o presupune această dependență.

„Europa, dacă vrea să rămână relevantă în următorii 5-10 ani, trebuie să își dubleze, cel puțin, investițiile în domeniul spațial. Chiar și așa, nu înseamnă că vom ajunge din urmă alte regiuni, pentru că și ele accelerează”, a avertizat recent Hermann Ludwig Moeller, director al Institutului European de Politică Spațială (ESPI), într-o declarație citată luni de AP News.

În prezent, Europa investește 0,07 % din PIB în activitățile spațiale, aproape exclusiv în domeniul civil. 

Harta scutului spațial european: lansatoare, sateliți, baze

 Pentru a-și construi propriul „scut spațial”, Europa implementează o strategie pe mai multe niveluri. În primul rând, dezvoltă infrastructură continentală de lansare, prin baze spațiale moderne precum Esrange în Suedia și Andøya în Norvegia, cu proiecte similare aflate în derulare în Germania, Spania, Italia și Portugalia. Aceste porturi spațiale vor permite lansarea de sateliți direct de pe continent, reducând dependența de baza europeană din America de Sud sau de lansările din SUA.

În paralel, Europa investește în lansatoare proprii, prin companii precum ArianeGroup și startup-uri private ca Isar Aerospace, care lucrează la rachete orbitale și tehnologii reutilizabile, similare cu cele folosite de SpaceX.

O altă direcție esențială este dezvoltarea de constelații de sateliți, cum ar fi proiectul IRIS², menit să ofere comunicații securizate și internet de mare viteză la scară continentală. De asemenea, europenii pun bazele unui sistem propriu de supraveghere a spațiului, capabil să detecteze amenințări precum rachetele, sateliții spion sau deșeurile orbitale.

Baza Esrange, avanpostul orbital din Arctica

În acest context, baza Esrange, aflată în nordul extrem al Suediei, capătă o importanță crucială. Situată la peste 200 km nord de Cercul Polar, și operată de Swedish Space Corporation – companie deținută de statul suedez, Esrange se transformă dintr-un centru de testare într-un adevărat port spațial orbital, primul de acest fel de pe teritoriul continental european.

Zona, izolată, acoperă 6 kilometri pătrați pentru lansări și mai mult de 5.200 pentru recuperare, fiind ideală pentru testarea rachetelor și comunicații cu sateliții aflați pe orbită polară. De aici se pot face lansări fără a pune în pericol populația, iar colaborarea cu comunitățile sami din regiune – populația indigenă nord-europeană, este constantă. Baza se află pe rutele tradiționale de migrație ale turmelor de reni, iar autoritățile spațiale suedeze anunță samii înainte de fiecare test, stabilesc zone de siguranță și ajustează calendarul activităților în funcție de sezon.

Prima lansare orbitală din Europa, în mai puțin de un an

Proiectul face parte dintr-un plan mai larg de autonomie spațială europeană, prin care Uniunea Europeană vrea să dezvolte propriile rachete, sateliți, baze de lansare și sisteme de comunicație, fără să mai depindă de superputeri externe.

Prima lansare orbitală completă de la Esrange este așteptată în următoarele 12 luni. „Va fi mai mult decât o misiune științifică, va fi un semnal clar că Europa începe să-și construiască propriul scut, cu mijloace proprii și sub control propriu”, a spus Moeller.