Europa riscă să piardă cursa spațială într-un moment crucial. Avertismentul șefului Airbus Defence and Space

Michael Schöllhorn, CEO Airbus Defence and Space, a subliniat că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ în ceea ce privește „apărarea activă în spațiu”. Adică abilitatea de a proteja și reacționa la amenințările care vizează sateliții și infrastructura orbitală. Într-un climat geopolitic din ce în ce mai tensionat, spațiul devine esențial pentru activități de inteligență, supraveghere, recunoaștere și comunicații sigure, considerată deja o prioritate de Comisia Europeană în noua sa strategie de reînarmare, mai arată Euronews.

De ce Europa întâmpină dificultăți

Potrivit lui Schöllhorn, una dintre principalele cauze ale întârzierii este lipsa unor investiții constante de-a lungul decadelor. Acest fapt vine și asociat cu o subestimare a importanței strategice a spațiului. În prezent, bugetele europene sunt mult mai mici comparativ cu cele americane. Chiar și cu recentele eforturi de reînarmare, SUA investesc de mai multe ori mai mult decât Uniunea Europeană. Iar aici, fără a lua în calcul programele clasificate.

De exemplu, Germania a anunțat un plan de investiții de 500 de miliarde de euro pentru apărare în anii următori. Din aceștia, 35 de miliarde sunt destinate capabilităților militare spațiale. La nivel european, Comisia își propune să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro până în 2030.

Pentru a reduce fragmentarea, Airbus, Leonardo și Thales au semnat un acord. Prin acesta, își vor consolida activitățile spațiale într-o companie europeană de mari dimensiuni. Totuși, chiar și cu această inițiativă, noua entitate ar fi abia al patrulea jucător pe plan mondial, după giganți precum Lockheed Martin, SpaceX și Boeing.

Cu toate acestea, Schöllhorn rămâne optimist și afirmă că Europa poate realiza un „salt cuantic” în domeniul capacităților sale spațiale până la sfârșitul acestui deceniu. Cu o condiție esențială: autoritățile să ofere industriei programe clare și aplicabile rapid, nu planuri vagi și birocratice.

IRIS² și lecția Starlink

Un exemplu de eșec este, conform lui, proiectul IRIS², constelația europeană de sateliți. Aceasta ar trebui să fie alternativa la Starlink, sistemul lui Elon Musk. Aprobat în 2024, IRIS² nu va deveni operațional decât în 2029, în timp ce Starlink este deja la a treia generație de tehnologie.

Schöllhorn critică abordarea Uniunii Europene, considerând-o prea ambițioasă și lipsită de realism. În loc să pornească rapid de la capacitățile existente și să construiască treptat, Europa a încercat să facă un salt mare, pierzând timp prețios.

În concluzie, liderul Airbus Defence and Space avertizează că reglementările învechite și birocrația excesivă pot compromite orice ambiție europeană în domeniul spațial. Într-o lume cu o competiție tehnologică acerbă, marile planuri care nu pot fi implementate rapid sunt inutile.