Franța se teme de revolte la alegerile din 2027. Buncăr pregătit pentru evacuarea lui Macron în cazul unui atac asupra Palatului Élysée

Un buncăr ar fi fost amenajat în secret la periferia Parisului, în cadrul unui plan de evacuare a președintelui Emmanuel Macron în situația unei crize majore de securitate. Informația apare într-o carte de investigație publicată la începutul lunii noiembrie, semnată de trei jurnaliști francezi, potrivit RBC-Ukraine, care citează publicația britanică The Telegraph.

Cartea, intitulată „La Nouvelle Armée des ombres” („Noua armată a umbrelor”), prezintă scenariile analizate de serviciile de informații și autoritățile franceze în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027.

Pregătirile pentru o eventuală evacuare a președintelui ar fi fost determinate, în parte, de protestele violente ale „vestelor galbene” din 2018. În timpul unei vizite în orașul Le Puy-en-Velay, din sudul Franței, Macron s-a confruntat cu manifestanți furioși, episod care a determinat autoritățile să ia în calcul riscurile la adresa securității șefului statului.

„Guvernul a tremurat”, a declarat unul dintre autorii cărții la postul de radio France Inter.

Serviciile secrete se pregătesc pentru revolte după alegeri

Autoritățile franceze analizează mai multe scenarii de criză legate de rezultatul alegerilor prezidențiale din 2027, inclusiv posibilitatea ca victoria unui candidat să provoace revolte de amploare sau o criză care să ducă la prăbușirea guvernului.

Potrivit autorilor investigației, o victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea declanșa un „al treilea tur” electoral în stradă, cu proteste ale activiștilor stângii radicale, tinerilor din suburbii și militanților din mediul rural care ar refuza să accepte rezultatul votului.

În schimb, potrivit scenariilor prezentate, o eventuală victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, reprezentant al partidului de stânga radicală Franța Nesupusă, ar provoca o „rezistență pasivă” în rândul polițiștilor, care ar putea refuza să aplice ordinele noii conduceri politice.

Șeful poliției din Paris, Patrice Faure, a organizat mai multe reuniuni dedicate pregătirilor pentru o posibilă insurecție, susțin autorii, care spun că au discutat cu mai multe surse de rang înalt din structurile de securitate franceze.

Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE), serviciul francez de informații externe, a simulat deja diverse scenarii de ingerință în procesul electoral.

De asemenea, polițiștii din capitala Franței au participat la exerciții în care au fost nevoiți să își desfășoare activitatea o zi întreagă fără telefoane criptate, în eventualitatea unui atac cibernetic care ar paraliza comunicațiile.

Planuri de intervenție militară în cazul unei insurecții armate

Investigația dezvăluie că forțele speciale franceze au analizat inclusiv posibilitatea trimiterii de militari pentru apărarea Parlamentului în cazul unei insurecții armate.

Un fost ofițer al unei unități de elită a armatei franceze  a confirmat existența unor asemenea planuri de intervenție, potrivit sursei citate.

Un oficial de rang înalt din serviciile de informații i-a avertizat pe autorii cărții încă din aprilie că Franța riscă să se confrunte cu o revoltă de amploare, din cauza creșterii prețurilor la carburanți și a nemulțumirilor acumulate de la protestele „vestelor galbene”.

Temerile privind amploarea protestelor au fost confirmate de manifestațiile din 17 octombrie, când peste 500.000 de persoane au ieșit în stradă, deși serviciile de informații estimaseră o participare de cel mult 150.000 de manifestanți.

Autorii cărții susțin că serviciile secrete franceze au început să manifeste din nou interes pentru rețele clandestine de rezistență create în timpul Războiului Rece, care ar putea fi utilizate în eventualitatea prăbușirii instituțiilor statului.

Aceste structuri, finanțate în secret, ar putea fi folosite în cazul unei crize atât de grave încât instituțiile statului nu ar mai putea funcționa.

Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat că folosirea armatei împotriva protestatarilor ar putea deveni o practică obișnuită pentru liderii politici, ceea ce ar reprezenta un pericol pentru democrație.